Aflata in judetul Prahova, comuna Brebu, manastirea cu acelasi nume are hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”.
Piatra de temelie a bisericii a fost pusa inainte de 27 noiembrie 1640, fapt amintit de domnitorul Matei Basarab intr-unul din actele vremii. Cu toate ca manastirea functiona in 1641, pisania mentioneaza ca moment al inceperii lucrarilor data de 27 iunie 1650. Acest lucru poate fi explicat prin aceea ca data amintita mentiona incheierea lucrarilor respective.
Imprejurarile politice de atunci nu i-au permis lui Matei Basarab sa termine manastirea, care ridicata pe locul unui asezamant mai vechi este un unicat din punct de vedere arhitectural in Tara Romaneasca, avand o grosime a zidurilor de circa doi metri.
Dupa cateva interventii si restaurari, manastirea este desavarsita sub domnia lui Constantin Brancoveanu in 1689. Matei Basarab ridicase alaturi de biserica si de chiliile calugarilor o impunatoare casa domneasca. Hrisoavele din 24 februarie 1689 si cel din 2 iulie 1690 ii scutesc de dari pe cei 52 de localnici din zona pentru a ajuta astfel la terminarea manastirii.
Cutremurul din 1790 ii produce pagube insemnate pe care insa reparatiile care urmeaza le inlatura. Din nefericire, alte avarii sunt produse de cutremurul din 1802 care ii darama turlele din caramida. Intre 1828 si 1836 biserica sufera reparatii radicale care privesc zidurile curtii, turlele, clopotnita si Casa Egumeneasca.
Statutul de manastire al sfantului asezamant este mentinut pana in 1863 cand cu ocazia „Secularizarii averilor manastiresti” este transformat in biserica de mir. Chiliile se ruineaza, iar Casa Domneasca intra in administratia Eforiei Spitalelor Civile si este folosita pe rand drept sanatoriu, preventoriu, azil de batrani.
Primele lucrari de restaurare incep in 1939 prin daramarea turlelor si reconstructia lor din caramida. Intre 1942-1943 sunt inlaturate avariile produse de cutremurul din 1940, iar intre 1955-1959 restaurarile efectuate sub patronajul Comisiei Monumentelor Istorice redau bisericii si clopotnitei aspectul initial, din vremea lui Matei Basarab.
Biserica are lungimea de 30 de metri si latimea de 10 metri iar exteriorul este decorat cu doua registre de firide si un brau de piatra. Este realizata din caramida, fiind asemanatoare Manastirii Dealul, conceputa dupa un plan triconc cu trei turle pe acoperis: una mai mare deasupra naosului si doua mai mici pe pronaos. Pronaosul este despartit de naos printr-un zid cu o deschidere in forma de arcada scunda. Decoratiunea interioara dateaza din 1843, iar pictura tamplei si cea din Altar au fost refacute de Sava Hentia in 1901-1902.
Clopotnita, o lucrare remarcabila, cu inaltimea de circa 30 de metri, este inaltata cu parter, etaj si este decorata cu brauri, arcade si nise. Zidul de incinta, cu o grosime de aproximativ 0,9 metri, este lucrat in principal din piatra.
In anul 2012 asezamantul a fost reinfiintat ca manastire de maici, iar in anul 2014 a fost adusa aici o icoana omagiala a Sfintilor Martiri Brancoveni continand o particica din moastele Sfantului Martir Voievod Constantin Brancoveanu.
IRINA STOICA
Comentarii