Magia artelor divinatorii

          Cocosul, bijuteria zorilor
          
          Una din artele divinatorii care apeleaza la vietile oraculare este alectriomancia. Aceasta se baza, in antichitate si in evul mediu timpuriu, pe „fortele” cocosului de a ne imbunatati viata si de a ne vesti binele si raul.

          Cocosul, bijuteria zorilor
          
          Una din artele divinatorii care apeleaza la vietile oraculare este alectriomancia. Aceasta se baza, in antichitate si in evul mediu timpuriu, pe „fortele” cocosului de a ne imbunatati viata si de a ne vesti binele si raul.
          
          Originar din India si patruns in Europa via Persia, pintenatul este considerat a fi bijuteria zorilor, cel care alunga spiritele malefice ale noptii, care spulbera adunarile vrajitoarelor (numite total impropriu „sabat”) si câte si mai câte.
          In mitologia persana, araba, ebraica si chiar armeana, cocosul este inzestrat cu puterea de a chema ingerii pazitori; dotat si cu talente artistice, barbatusul gainii poate da tonul pentru corul angelic al Cerurilor, care nu va inceta sa se manifeste prin cântec toata ziulica. Practica magiei arata ca, pentru scotieni, un cocos ingropat sub patul unui bolnav de epilepsie il poate vindeca. Germanii credeau ca un cocos negru aruncat in aer de mai multe ori aduce binefacatoareaa ploaie. In unele tari asiatice, creasta aceluiasi sobru cocos, daca este fiarta in vin alb, aduce satisfactii in dragoste femeilor si reprezinta un afrodisiac pentru barbati. Pentru romani, important era ca aceasta pasare de curte sa nu se intoarca cu coada spre rasarit, pentru ca altfel razboaiele vor merge prost, iar femeile vor naste prematur.
          Considerându-l un ghid al sufletelor dupa moarte, vechii greci il asociau cu Hermes si Persefona. Era prezent pe amulete si chiar se raspândise ideea ca irezistibilele Sirene au in realitate picioare de cocos; aceeasi „teza” era valabila si pentru principalele zeitati aztece. Imaginatia anticilor mergeau pâna acolo, incât se considera ca o data la sapte ani cocosul face un ou! Insa cel capabil de asa ceva era un cocos magic. In tinuturile baltice exista regula punerii oului fermecat lânga un jertfelnic, pentru binefacerile uluitoare de care era in stare. In schimb, o legenda helveta arata ca in 1474 un cocos producator de oua a fost condamnat la moarte pentru ca a „faurit” un ou aducator de ghinion! Oul a fost ars pe rug in piata publica din Kablenberg…
          Eroilor scandinavi li se aseza pe umeri un cocos, simbol al Soarelui si al temeritatii in lupta. Pentru nordici, perechea gainii era chiar mai importanta decât soimul, un aliat in multe confruntari sângeroase ale vikingilor… Ne oprim aici cu panoplia de virtuti ale nevinovatei pasari, remarcând fantezia netarmurita a folclorului magiei de odinioara.