Am citit de curând, mai bine mai târziu decât niciodata, un articol semnat de Alin Ion în 2017, în presa din Târgu Jiu, intitulat sugestiv Iubirile lui Eminescu de la Floresti. Vacanta la mosie care l-a inspirat sa creeze unele dintre cele mai mari poezii.
În acest articol autorul se opreste la „sejurul” Floresti, de Gorj, despre care scriam saptamâna trecuta, atunci când am preluat câteva informatii interesante din ultimul volum al eminescologului Zenovie Cârlugea.
Deocamdata, sa reamintesc în treacat episodul Floresti, despre care putina lume stie.
În vara anului 1878, Eminescu avea sa-si petreaca vacanta la Floresti, pe Valea Gilortului, la conacul junimistului Nicolae Mandrea. Motivele acceptarii invitatiei lui Mandrea pot fi gasite în Amintirile lui Slavici: „Eminescu s-a îmbolnavit în cele din urma de o boala care mie îmi parea foarte primejdioasa: i se umplusera picioarele de niste bube urâte, care se întindeau”. Examinat de dr. Kremnitz, i se recomanda sa plece la tara, la mosia Floresti, „unde avea aer curat si apa buna”.
Dar, pentru ca Eminescu „nu putea sta de pomana”, continua sa-si aminteasca prietenul sau, „comisia însarcinata cu problema documentelor ramase de la baronul Hurmuzachi, i-a dat, în urma staruintelor lui Theodor Rosetti, traducerea în româneste a unui volum din Fragmente”, scria publicatia Gorjeanul în 2017.
De aceea pare interesant articolul lui Alin Ion, pentru ca descoperim ca nu doar munca de traducator din germana l-a acaparat pe Mihai Eminescu la conacul din Floresti, ci si iubirea. „Ah, iubirea, o chestie atât de stângace”, cum ar zice azi poetul urban.
Pomenind vacanta de vara a lui Eminescu la Floresti, Alin Ion scrie: „Aici, Eminescu si-a recapatat fortele, a iubit, a îndragit natura locului si a creat unele dintre cele mai valoroase poezii din opera sa. Zoe Mandrea, fosta Balcescu, si sotul ei, Nicolae Mandrea, erau proprietarii mosiei din Floresti, din judetul Gorj, unde Mihai Eminescu avea sa petreaca o vacanta de neuitat. Zoe Mandrea (Balcescu) este fiica Elenei Aman, nepoata marelui pictor Theodor Aman, si a lui Barbu Balcescu, fratele revolutionarului Nicolae Balcescu. Zoe si Nicolae Mandrea, jurist, au construit pe mosia de la Floresti un conac foarte frumos.
Nicolae Mandrea a fost ales parlamentar în mai multe legislaturi din partea Partidului Conservator, dupa care a lucrat la Curtea de Apel din Iasi, iar apoi la Curtea de Casatie din Bucuresti si Craiova. Zoe era deosebit de frumoasa si era înzestrata si cu talentul desenului, astfel ca a devenit o apreciata pictorita.
Multe dintre lucrarile sale sunt realizate chiar la mosia de la Floresti, Dupa Titu Maiorescu, nascut în Craiova, trei lucruri meritau sa fie vazute în capitala Olteniei: „Gradina Bibescu, Biserica Sf. Dumitru si fetele lui Balcescu”. Dupa Razboiul de Independenta, Zoe si cu sotul ei locuiau în Bucuresti si participau la seratele literare organizate de Titu Maiorescu.
Casa familiei Mandrea a devenit un loc de întâlnire pentru scriitorii vremii: Ioan Slavici, D. Zamfirescu, I.L. Caragiale si altii. În acest fel, cei doi soti l-au cunoscut pe marele poet Mihai Eminescu cu care au legat o prietenie sincera si durabila.
Marele poet trecea printr-o situatie foarte grea. El fusese dat în judecata de catre Biblioteca din Iasi, al carei director fusese pâna în anul 1877, pentru asa-zise nereguli. De asemenea, Eminescu reusise sa imprime ziarului „Timpul” o noua orientare în favoarea taranimii, astfel încât se dorea îndepartarea sa de la conducerea ziarului. (Continuare în numarul viitor)
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii