Amprente ale spiritualitatii noastre

          Biserica Sfintii Arhangheli
          
          Biserica Sfintii Arhangheli din Craiova a fost construita intre 1783-1793, dupa cum arata vechea pisanie asezata, dupa ultima reparatie din 1929-1933, in interior, deasupra usii de la intrare.
          Textul pisaniei ii mentioneaza drept ctitori principali pe Dumitru Polcovnic, Ioan Matasaru si Hagi Craciun, iar anii constructiei sunt confirmati prin mentionarea episcopului de Râmnic, Filaret, care a pastorit lucrarea in timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, mentionat de asemenea.

          Biserica Sfintii Arhangheli
          
          Biserica Sfintii Arhangheli din Craiova a fost construita intre 1783-1793, dupa cum arata vechea pisanie asezata, dupa ultima reparatie din 1929-1933, in interior, deasupra usii de la intrare.
          Textul pisaniei ii mentioneaza drept ctitori principali pe Dumitru Polcovnic, Ioan Matasaru si Hagi Craciun, iar anii constructiei sunt confirmati prin mentionarea episcopului de Râmnic, Filaret, care a pastorit lucrarea in timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, mentionat de asemenea. Catagrafia din 1813-1815 ii inregistreaza drept ctitori si pe raposatul clucer Dumitru Sandulache si pe Hagi Craciun, Ioan Carabet si Gheorghe Docuzu, pus, de altfel, primul pe lista. Se incearca sa se explice chiar ca pisania a fost pusa inainte de terminarea lucrarilor, fara sa se cunoasca importanta contributie a clucerului Sandulache.
          Hagi Craciun, amintit printre ctitori, era prin anii 1760 unul dintre fruntasii negotului oltean. Casatorit cu o bulgaroaica, s-a folosit mult de privilegiile acordate negustorilor de catre armata austriaca. El desfacea la Sibiu tutunul de la Nicopole si Rusciuc, vinul de la Sistar, bumbacul, lâna si ceara din Oltenia.
          In cetatile turcesti ducea produse austriece si locale si, calatorind mult, ajunge si la Locurile Sfinte, devenind hagiu. Unul dintre cei doi fii ai sai, Craciun Hagi Craciun il urmeaza in ale negotului, continuându-i si activitatea de ctitor, iar celalalt ajunge polcovnic de Dolj intre 1820-1830. Nicolae Iorga afirma ca la biserica Sfintii Arhangheli au fost ctitori si boierii Murgaseni. Se evidentiaza incercarile cluceresei Safta, sotia unuia dintre ei, de a pune un ceasornic in biserica si, de asemenea, „clopot cu toata rânduiala fiind gata a plati pentru aceasta pâna la 800 de lei”.
          Cutremurul din 1838 provoaca mari stricaciuni locasului. Asa cum noteaza I.V. Crâncea in „Oameni si fapte din trecutul Craiovei”, „Bolta altarului a crapat pe doua locuri, a cazut si cercul turlei, a crapat si catapeteasma. Biserica s-a inchis”. In timpul reparatiilor au fost darâmate boltile cu totul, iar tavanul si turla au fost refacute din scânduri. Lucrarile au durat câtiva ani, intre 1857-1860, si au fost executate de arhitectul restaurator Costache Christian si pictorul Costache Petrescu. Tot atunci a fost adaugat si pridvorul. In 1929 se face o noua reparatie pe cheltuiala Vorforenilor, biserica fiind refacuta sub supravegherea Comisiunii Monumentelor Istorice. Astfel ea isi capata aspectul de astazi, cu pridvor sustinut de coloane cu capiteluri, cu o turla impunatoare si peretii, impartiti in doua registre, ornati cu firide. Biserica a devenit nu doar un loc de inchinaciune, ci si un frumos si proportionat monument, reprezentând epoca in care a fost creat.