• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 27 noiembrie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 27 noiembrie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Inspectie cosmica expresul „terra-marte”

Inspectie cosmica expresul „terra-marte”

3 iulie 2003
in Glob
A A

          Americanii de la NASA au inventat formula „Faster, better, cheaper”, adica „Mai repede, mai bine, mai ieftin”. La Agentia Spatiala Europeana formula a fost preluata si adaptata de catre directorul sau stiintific, britanicul David Southwood astfel: „Mai repede, mai inteligent, mai ieftin”.

          Americanii de la NASA au inventat formula „Faster, better, cheaper”, adica „Mai repede, mai bine, mai ieftin”. La Agentia Spatiala Europeana formula a fost preluata si adaptata de catre directorul sau stiintific, britanicul David Southwood astfel: „Mai repede, mai inteligent, mai ieftin”. Cum rezultatele obtinute de ESA sunt vizibile cu ochiul liber, iar programul european este net mai ambitios decât cel al NASA, directorul ESA adauga: „Din punct de vedere cosmic, secolul XX a fost american; cel de-al XXI-lea va fi european!”…
          Pentru ca, într-adevar, ESA a avut, în ultima vreme, doar doua ratari: prima lansare a Programului „Cluster” – 4 nave cosmice zburând în formatie, pe orbita apropiata, în 1996, si explozia, imediat dupa decolare, a navei super grele – purtatoare a unei mase adaugate de 10 tone!, „Ariane – 5 ECA”, în acest an. În rest, însa, europenii se descurca bine, în ciuda unui buget minor (350 milioane euro în 2003), în comparatie cu cel pe care îl are NASA si, mai ales, prezinta o agenda consistenta de actiuni cosmice. Astfel, celor de la ESA le-a reusit, de curând, lansarea telescopului spatial „Integral”, ca un companion al foarte eficientului „XMM-Newton”, un „cititor” de raze X care ne-a adus deja enorm de multe date despre profunzimile Universului; iar alte doua telescoape, sensibile la radiatii infrarosii (caldura), respectiv microunde, le vor urma.
          Dar si mai ambitioase sunt planurile pe care le au europenii pentru vecinele Pamântului din Sistemul Solar, caci sonde cosmice vor porni catre Venus („Venus Express”) si Mercur, si catre o cometa („Rosetta”) iar spre Marte a decolat deja un „Mars Express”, datator de mari sperante pentru reala revenire a interesului lui Homo sapiens în aventura celesta.
          De ce a plecat „Mars Express”? Pentru ca chiar în zilele respective se închidea „poarta” deschisa între Terra si Marte, momentul celest când cele doua planete sunt la cea mai mica distanta una de alta. Dar ce este, de fapt, „Mars Express”? O sonda cosmica proiectata si construita de specialisti din 15 tari ale Europei, care a decolat din Kazahstan, de pe cel mai bun cosmoport, Baikonur, pe „spinarea” unei rachete clasice „Soyuz” – de tipul celei care, recent, a facut schimbarea de echipaje de pe Statia Spatiala Internationala. „Inima” sondei este o cutie de aluminiu cubica, cu latura de 2,5 metri, acoperita cu o folie de aur si adapostind, pe drumul spre planeta Marte, aparatura pentru 6 experimente si un dispozitiv de observare „Beagle 2”, care va fi parasutat pe suprafata Planetei Rosii de îndata ce sonda se va fi înscris pe o orbita circummartiana. Dar sa descriu, pas cu pas, aventura „expresului Terra-Marte”. Imediat ce iese din atmosfera, rupând lanturile gravitatiei, sonda îsi porneste cele doua motorase, cele care o arunca pe traiectoria matematic calculata si îi aduc eventualele corectii, în cele câteva luni de voiaj si, apoi, pe orbita pe care se va înscrie, la circa 200 de kilometri deasupra planetei. Dupa ce îl expulzeaza pe „Beagle 2” catre sol, sonda îsi desfasoara antena de contact cu Pamântul si începe sa-si puna în functiune aparatele de observare a corpului ceresc de sub ea. Senzorii din sistemul botezat ASPERA vor porni sa detecteze si sa identifice atomii, ionii si electronii din stratosfera martiana si din vântul solar, încercând sa discearna hidrogenul si oxigenul din eventualii vapori de apa ce s-ar ridica de jos. Cele doua spectrometre SPICAM vor cerceta, în infrarosu si ultraviolet, cât de mare este stratul de ozon si care este cantitatea de CO2 si vapori de apa din atmosfera martiana. Un alt spectrometru, PFS, va determina ce alte gaze, particule de praf si eventualele molecule complexe – ca formaldehida – exista acolo, cu rezultatul ca vom întelege apoi mai bine meteorologia planetei. OMEGA si HRSC sunt dispozitivele de baza, prima o camera de luat vederi în spectru luminos si în infrarosu, a doua construita de berlinezul Gerhardt Neukum, o camera de imagini cu înalta rezolutie, adica de mare finete care, se spera, ne va aduce imagini de detaliu de pe suprafata martiana. În sfârsit, MARSIS va scormoni cu unde radar sub scoarta lui Marte deslusindu-i mai bine geologia.
          …Cu ce scop? Cu acela caruia i se supune întreaga misiune „Mars Express”, adica raspunsul la întrebarea de covârsitoare importanta: exista viata pe planeta Marte?…
          

ShareTweet
Articolul precedent

Deliciu cu cirese

Urmatorul Articol

Fasole scazuta cu tarhon

Articole Similare

Glob

Artizani de cochilii

23 noiembrie 2025

Oamenii de stiinta au descoperit la Charente-Maritime, în sud-vestul Frantei, cel mai...

Glob

Marele Muzeu Egiptean

18 noiembrie 2025

Muzeul, care a fost inaugurat oficial la Cairo, prezinta cele mai emblematice...

Glob

Degradare în leaganul civilizatiei

11 noiembrie 2025

Autoritatile din Irak trag un semnal de alarma în ceea ce priveste...

Glob

Disparuti în plina glorie

11 noiembrie 2025

Unii dintre ultimii dinozauri din lume erau sanatosi si prosperau pâna în...

Glob

Speranta cruciatilor

27 octombrie 2025

Îngropata timp de secole, o orga medievala descoperita langa Biserica Nasterii Domnului...

Glob

Uniforma reinventata la Vatican

27 octombrie 2025

Garda Elvetiana Pontificala, cunoscuta pentru tinuta sa în culori vibrante, a prezentat...

Urmatorul Articol

Fasole scazuta cu tarhon

Crocante din pireu de cartofi

Oua in macris

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

20 noiembrie 284 d.Hr. – Diocletian este proclamat împarat

23 noiembrie 2025

Pe 20 noiembrie 284 d.Hr., la Nicomedia, un moment crucial a marcat...

Citeste mai departe
Blitz

De la figuranti la superstaruri: povesti uimitoare ale actorilor

23 noiembrie 2025

Actori faimosi care si-au început cariera muncind din greu, ca simplu figuranti?...

Citeste mai departe
Blitz

Fragilitatea Eternului

23 noiembrie 2025

O expozitie-eveniment, unica în România, „Fragilitatea Eternului. De la Pompeii la Grand...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Omul contemporan, între post si abuzul alimentar

23 noiembrie 2025

Celebrul filosof Arthur Schopenhauer ne amintea un adevar comun, atât de banal...

Citeste mai departe
Femina Club

Agresiunile sezonului rece

23 noiembrie 2025

Iarna, când temperaturile scad si aerul devine din ce în ce mai...

Citeste mai departe
Femina Club

Sufleu de legume

23 noiembrie 2025

1 morcov, 1 patrunjel, o telina mica, câteva pastai fasole verde, 2...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.