Migrena durerea care taie firul cu lumea

          Exista oare vreo persoana care sa se poata lauda ca nu s-a confruntat niciodata în viata cu o migrena? Probabil ca nu. Necazul nu este pentru cei care au aflat doar întâmplator cum e sa ai o migrena, ci pentru aceia care frecvent se plâng spunând: „ma doare capul de-mi plesneste”.

          Exista oare vreo persoana care sa se poata lauda ca nu s-a confruntat niciodata în viata cu o migrena? Probabil ca nu. Necazul nu este pentru cei care au aflat doar întâmplator cum e sa ai o migrena, ci pentru aceia care frecvent se plâng spunând: „ma doare capul de-mi plesneste”. Asta însemnând ca, de fapt, simt o durere pulsatila care de obicei cuprinde doar o portiune a capului, de intensitate medie spre severa, accentuata de miscarile bruste ale corpului si capului, precum si de lumina sau zgomote. Ceafa si umerii devin la rândul lor dureroase, presiunea intracraniana creeaza senzatia de cap prins în menghina. Este aproape un handicap când se repeta de câteva ori pe luna, daca nu, mai grav, la câteva zile o data. Iar daca aceste crize se mai însotesc si de senzatia pregnanta de greata, de transpiratie, senzatie de sfârseala si imposibilitate de a sta în picioare, de tahicardie si chiar de diaree, viata normala este complet data peste cap. Uneori sau la unele persoane migrena nu dureaza mai mult de 30 de minute, dar se poate întâmpla ca starea de disconfort total sa se prelungeasca la 4-5 ore sau chiar la 72 de ore.
          
          De ce?
          
          Statisticile sustin teoria potrivit careia terenul migrenos al unei persoane este… o mostenire de familie. Este relativ usor de constatat pentru oricine ca nu sunt putine cazurile în care rude apropiate (parinti, copii, bunici, frati etc. din aceeasi familie) se confrunta cu aceeasi problema. La componenta ereditara se adauga oboseala, stresul, mesele neregulate, emotiile puternice, modificarile bruste de program cotidian, pozitiile neconfortabile, depresia… Migrenele pot fi favorizate si de unele alimente, cum ar fi preparatele afumate, fasolea, varza gatita, ficatul de pui, pestele gras, conservele de peste în ulei, strugurii, ciocolata. Evident, fiecare organism reactioneaza diferit la aceste „capcane” culinare, tocmai de aceea persoanele care sufera de migrene trebuie sa depisteze singure, prin testari, alimentele „cu risc”. În cazul femeilor, care detin suprematia la capitolul migrene, se pot incrimina si modificarile hormonale. Nivelul estrogenilor influenteaza aparitia durerilor de cap, asa ca nu întâmplator aceasta problema îsi poate face aparitia la vârsta pubertatii. În timpul ciclului menstrual, când fluctuatia hormonala este mare, cefaleea apare mai frecvent. În timpul sarcinii, mai ales în ultimele doua trimestre, sunt însa mai rare sau mult mai usoare. S-a observat, de asemenea, ca dupa menopauza, migrenele pot fi prezente la unele femei, doar ca tratamentul hormonal ajuta la înlaturarea lor.
          
          Exista diagnosticul de migrena?
          
          În mod normal da, numai ca aceasta afectiune se diagnosticheaza greu. În general durerea de cap, care face ca peste 100 de milioane de oameni din lume sa mearga la doctor si sa se plânga de aceasta suferinta, este adesea considerata o consecinta a vietii stresante, a oboselii etc. sau un simptom asociat manifestarilor unei boli cronice. 93% din durerile de cap – fie cele de tip tensional, fie migrene – sunt apreciate ca fiind în sine inofensive. Doar cele 7 procente ramase pot ascunde afectiuni grave intracraniene si necesita tratament de urgenta: e vorba de meningite (în care durerea de cap e foarte puternica, insuportabila), hemoragie intracraniana (durere brusca, violenta, urmata de odurere difuza si persistenta), hipertensiune intracraniana (durere persistenta care se amplifica pe zi ce trece), tumori cerebrale (dureri permanente). Pentru a usura stabilirea unui diagnostic cât mai corect, ideal este ca pacientul sa tina mai întâi „un jurnal al durerii”: când si cum apare, unde se localizeaza, cât de severa este, cât dureaza, la ce îngrijiri cedeaza.
          
          Tulburarile de vedere induc falsa migrena
          
          Miopia, hipermetropia, strabismul, glaucomul, fie nedepistate, fie neglijate sau necorectate corespunzator pot fi surse importante ale durerilor de cap cu aspect migrenos. Efortul necesar adaptarii vederii are ca pret durerea de cap surda, resimtita de obicei în spatele ochilor, cu irizatii spre spatele capului. Se accentueaza îndeosebi în momentul concentrarii vizuale – în timpul cititului, scrisului sau efectuarii altei activitati care solicita vederea. În cazul glaucomului, cresterea presiunii intraoculare duce initial la durerea de ochi, asociata apoi cu durere de cap. Tratamentul acestei afectiuni trebuie instituit de urgenta, glaucomul fiind o boala severa.
          
          Se poate trata?
          
          Persoanele predispuse la migrene trebuie, de fapt, pe de-o parte sa încerce sa înlature sau cel putin sa diminueze cauzele care favorizeaza crizele, iar pe de alta sa învete cum sa le amelioreze în cel mai scurt timp. Altfel spus, sa accepte ca într-o oarecare masura, trebuie sa traiasca din când în când cu acest musafir nepoftit din viata lor. Caci migrena nu are un tratament specific. De obicei, se recurge la analgezice. Foarte important este însa ca acestea sa fie potrivite cu vârsta persoanei si cu eventualele medicamente pe care le ia pentru alte maladii.
          Aspirina – se administreaza singura pentru simpla durere de cap, dar în migrena care se manifesta si prin confort digestiv, aspirina se ia în combinatie cu metoclopramid.
          Paracetamolul – este mai putin eficient decât aspirina, nu e suficient evaluat în migrene, dar pe unele persoane le ajuta.
          Antiinflamatoarele nesteroidiene – cum ar fi ibuprofen, ketoprofen, diclofenac – sunt o varianta eficace mai nou folosita.
          Pe durata crizei, de mare ajutor sunt repausul la pat, la adapost de lumina si zgomote, aplicarea de comprese reci pe zona dureroasa a capului, consumul de lapte sau ceai tare, inhalatiile cu menta proaspata, baile calde, care au actiune relaxanta.