Stresul, un rau necesar

          Una dintre afectiunile majore ale lumii contemporane, strâns legata de modul de viata modern si nu de putine ori prezentând aspecte contradictorii, stresul este considerat de unii specialisti ca având si o calitate importanta: ne ajuta sa constientizam o multitudine de probleme, care altfel ar fi neglijate, si deci sa reactionam pozitiv, în timp util. Numai ca pentru aceasta ar trebui sa fim bine informati, sa avem deci o cultura despre organismul nostru, lucru ce se poate dobândi doar citind si ascultând ce spun specialistii.

          Una dintre afectiunile majore ale lumii contemporane, strâns legata de modul de viata modern si nu de putine ori prezentând aspecte contradictorii, stresul este considerat de unii specialisti ca având si o calitate importanta: ne ajuta sa constientizam o multitudine de probleme, care altfel ar fi neglijate, si deci sa reactionam pozitiv, în timp util. Numai ca pentru aceasta ar trebui sa fim bine informati, sa avem deci o cultura despre organismul nostru, lucru ce se poate dobândi doar citind si ascultând ce spun specialistii.
          
          Nu e deloc o gluma, caci organismul nostru este tinta unor agresiuni conjugate, atât din exterior, cât si din interior. Factorii externi dau simptome de ordin fizic (durere, reactie la caldura /frig etc.) sau psihic (conditii de munca necorespunzatoare, abuzuri, amenintari s.a.), ca si cei interni (infectii, inflamatii sau o teama ce evolueaza gradat, cum este cea privitoare la un eventual cutremur, ca sa evocam un subiect de actualitate). Potrivit parerii specialistilor, factorii psihici interni nu apar decât la om, ceea ce sugereaza o vulnerabilitate sporita a fiintelor aflate pe cel mai înalt nivel evolutiv, cel putin la scara terestra.
          Mai exista o clasificare importanta, în stres acut – reactia fata de o amenintare imediata, reala sau imaginara (pericol, izolare, zgomot, boala, aglomeratie, imaginarea sau rememorarea unui pericol etc.) si stres cronic care are o continuitate în existenta noastra cotidiana (griji financiare, probleme în relatiile familiale si/sau sociale, tensiuni la locul de munca etc.).
          
          Corpul îsi organizeaza defensiva
          
          Stresul acut este cel ce ne imunizeaza, într-un fel, fata de agresorii specifici spontani, întrucât dupa depasirea momentului de vârf al socului, nivelul hormonilor de stres revine la normal. Prima reactie neplacuta, usor de sesizat, o constituie accelerarea pulsului si a respiratiei, ceea ce înseamna cresterea presiunii sângelui si oxigenarea sporita a creierului, a muschilor si desigur, si a celorlalte organe. Splina e acum suprasolicitata, ea trebuind sa „descarce” mai multe celule rosii si albe. Pe de alta parte, gura se usuca, gâtul este cuprins de spasme iar subiectul se exprima dificil sau pur si simplu „amuteste”. La nivelul pielii, se produce o contractie (sunt inspirate expresii ca „i s-a facut parul maciuca” ori „i s-a facut pilea de gaina”) si apare transpiratia rece. Reactiile adverse au însa si partea lor buna, în sensul ca ajuta subiectul sa se adapteze la schimbarile de mediu, la situatiile de criza, sa faca fata unor contexte competitionale (examene, concursuri sportive, teste profesionale). Important este ca stresul sa nu devina persistent, întrucât hiperactivitatea principalelor organe si tesuturi afectate duce la îmbolnavire.
          
          Când organismul nostru cedeaza…
          
          Conditiile de stres cu efecte nefaste în timp sunt, din nefericire, tot mai numeroase si mai greu de contracarat, atunci când nu pot fi usor controlate: tensiuni profesionale si/sau familiale, accidente, situatie de razboi, boli grave, decesul unei persoane apropiate etc. Desigur, principalul impact nedorit al stresului se manifesta în plan psihic, dar efectele se manifesta asupra întregului organism. Astfel, pot aparea boli de inima (aritmii, atac de cord etc.), afectiuni gastrointestinale (diaree, constipatie, crampe, balonari, hiperaciditate), dezechilibre în alimentatie si deci în mentinerea unei greutati normale, diabet, dureri (de cap, ale muschilor, ale articulatiilor), dereglari ale somnului (insomnie). Creierul are mult de suferit de pe urma stresului, astfel ca scad capacitatea de concentrare si cea de memorare iar în plan sexual apar grave dezechilibre legate de aceasta functie si de fertilitate. În fine, tot stresul mai poate genera caderea parului, paradontoza, psoriazisul, acneea, eczemele, matreata abundenta etc.
          Sa mai aratam ca exista si anumite categorii de indivizi mai expusi la efectele adverse ale stresului: cei cu o educatie deficitara, cei divortati sau vaduvi, somerii, persoanele singuratice sau izolate, cele supuse unor discriminari reale si – atentie! – cele traitoare în orasele mari. Asadar, nimeni nu e imun la acest flagel contemporan, dar nu uitati ca o buna informare si o actiune de raspuns rationala ne poate face, din stres, un adevarat aliat.