• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 7 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 7 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Amuleta care contine cuvinte într-o misterioasa limba straveche

Amuleta care contine cuvinte într-o misterioasa limba straveche

4 martie 2024
in Spectacolul cunoasterii, Stiinta
A A

O mâna de bronz veche de circa 2.100 de ani i-ar putea aduce pe arheologi si lingvisti cu un pas mai aproape de rezolvarea unui mister milenar: originile limbii vorbite de nativii din Tara Bascilor, Spania.

Cercetatorii presupun ca inscriptia este scrisa într-o limba vasconica vorbita în nord-estul Spaniei în urma cu mai bine de 5.000 de ani, cu mult înainte de sosirea romanilor.

De la „sorioneku” la „zorioneko”

Într-un studiu publicat luna trecuta în revista Antiquity, cercetatorii au dezvaluit ca inscriptia este cea mai veche si cea mai lunga gasita vreodata într-o limba vasconica, un grup de limbi care include basca moderna. Pâna acum, singurele texte vechi cunoscute în limba vasconica proveneau în principal din câteva cuvinte scrise pe monede din regiune, au precizat cercetatorii.

Arheologii au dezgropat amuleta în 2021 în situl din Epoca Fierului de la Irulegi, în regiunea Navarra din Spania. Primul cuvânt al inscriptiei, care foloseste alfabetul latin, este „sorioneku” sau „sorioneke” – similar cu termenul basc modern „zorioneko”, care înseamna „noroc”.

Datorita acestei asemanari, cercetatorii presupun ca sensul cuvintelor este acelasi si ca amuleta ar fi putut fi pusa în afara unei cladiri ca un talisman aducator de noroc.

„Mâna a avut fara îndoiala o functie rituala, fiind folosita fie pentru a atrage norocul, fie ca ofranda pentru un zeu sau o zeita indigena a norocului”, a declarat autorul principal al studiului, Mattin Aiestaran, arheolog la Universitatea Tarii Bascilor din Bilbao.

Desi doar primul cuvânt al inscriptiei a fost descifrat, cercetatorii au identificat cel putin cinci cuvinte, scrise cu 18 caractere pe „palma” mâinii.

Basca, ultima dintre stravechile limbi vasconice

Descoperirile arheologice sugereaza ca asezarea de la Irulegi a existat din primul mileniu î.Hr. pâna în primul secol î.Hr., când a fost pro-babil incendiata în timpul Razboiului Sertorian din anii 80-72 î.Hr. dintre factiunile romane rivale, care conduceau o mare parte din Peninsula Iberica la acea vreme, au precizat cercetatorii.

Utilizarea caracterelor latine demonstreaza ca romanii erau prezenti în zona atunci când a fost confectionata amuleta.

Basca este singura limba straveche care a rezistat timpului. Originile sale sunt neclare, dar lingvistii cred ca a derivat din limbile vasconice antice vorbite în nord-estul Peninsulei Iberice.

Aceste limbi nu aveau un alfabet scris si de aceea inscriptiile care contin cuvinte din ele sunt toate transcrise în alfabetul latin si extrem de rare. Se cunoaste ca majoritatea limbilor europene moderne – inclusiv cele cu radacini germanice, celtice, latine si slave – apartin familiei de limbi indo-europene, care îsi are originea în limbile populatiilor nomade venite din stepa eurasiatica în urma cu 5.000-10.000 de ani.

Ca urmare, ele au unele asemanari în ceea ce priveste cuvintele si gramatica, chiar daca par foarte diferite. Însa limba basca a fost mereu considerata de lingvisti si istorici o enigma si o limba „izolata”, deoarece nu seamana cu nicio alta limba vorbita în Europa. Se pare ca ea se înrudea, foarte vag, cu aquitana, o limba acum disparuta si vorbita cândva înainte de colonizarea romana în nord-estul Spaniei si în sud-vestul Frantei.

„Harta” lingvistica

Amuleta a fost gasita printre ruinele unui sat din nord-estul Spaniei, ocupat de indigeni pâna când a fost incendiat.

O idee numita „ipoteza substratului vasconic” sugereaza ca limbile vasconice au influentat toponimele din Europa Occidentala si ca unele cuvinte vasconice se regasesc în mai multe limbi din vestul continentului.

Unii lingvisti au sugerat ca aceasta ar putea fi o dovada ca limbile vasconice erau raspândite pe continent cu mult înainte de sosirea indo-europenilor.

Cu toate acestea, ideea a fost respinsa de multi alti lingvisti, care sustin ca acest lucru este probabil rezultatul adoptarii cuvintelor indo-europene în limbile vasconice si ca, în rest, aceasta ipoteza nu are dovezi substantiale.

Potrivit cercetatorilor, inscriptia de la Irulegi este punctul de plecare pentru o „harta lingvistica” care arata legaturile dintre limba vasconica veche, alte limbi vechi din Peninsula Iberica si basca moderna.

„Mâna de la Irulegi este singurul text scris lung recuperat pâna în prezent, alaturi de mai multe monede batute pe teritoriul vasconic”, a declarat Aiestaran. Cu toate acestea, adauga el, „lipsa altor texte comparative face dificila dovedirea unei legaturi directe între limba vasconica vorbita la Irulegi si limba basca de astazi”.

„Descoperirea mâinii de la Irulegi a deschis un nou orizont pentru a descifra istoria din spatele celei mai enigmatice limbi înca în viata în Europa: limba basca”, a adaugat Mikel Edeso Egia de la Societatea de Stiinte Aranzadi. „Dezgroparea acestui obiect exceptional a adus progrese semnificative în lumea arheologica si lingvistica. Dar a dat nastere, de asemenea, la multe întrebari noi.”

GABRIEL TUDOR

ShareTweet
Articolul precedent

Primul implant al unui cip cerebral

Urmatorul Articol

Întrebari puse de Chris Mellon

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Dovezi de gândire matematica pe vase ceramice stravechi

2 februarie 2026

Cu mult înainte de aparitia numerelor scrise, a tabelelor matematice sau a...

Spectacolul cunoasterii

O provocare uriasa, microrobotii

26 ianuarie 2026

Cercetatorii au dezvoltat roboti microscopici, alimentati cu lumina, care pot gândi, înota...

Spectacolul cunoasterii

Incalzirea globala poate declansa o noua era glaciara

19 ianuarie 2026

Un studiu publicat de cercetatori de la Universitatea California – Riverside sugereaza...

Spectacolul cunoasterii

Oaza vibranta

13 ianuarie 2026

Oamenii de stiinta chinezi care s-au scufundat la adâncimi uluitoare în doua...

Spectacolul cunoasterii

Un an al premierelor

28 decembrie 2025

Anul 2025 a adus o serie de evenimente fara precedent, iar momentele...

Spectacolul cunoasterii

NASA a identificat „steaua de la Betleem”?

22 decembrie 2025

De mii de ani, misterioasa „stea de la Betleem” îi fascineaza pe...

Urmatorul Articol

Întrebari puse de Chris Mellon

Misterele civilizatiei Maya

Teoria moderna a „Pamântului plat”

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

29 ianuarie 1499 – S-a nascut Katharina von Bora

2 februarie 2026

Katharina von Bora (nascuta pe 29 ianuarie 1499 si decedata pe 20...

Citeste mai departe
Blitz

Rob Reiner – uriasul blând al Hollywoodului

2 februarie 2026

Rob Reiner (1947-2025), unul dintre cei mai iubiti si respectati creatori de...

Citeste mai departe
Blitz

Metamorfoze: de la cuvinte la forme

2 februarie 2026

Muzeul Cartii si Exilului Românesc din Craiova gazduieste, în perioada 15 ianuarie...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Cum sa „pacalim” guturaiul?

2 februarie 2026

Pentru cine nu stapâneste „memoria lexicala” a vremurilor din urma cu 50-60...

Citeste mai departe
Femina Club

Efect surprinzator

2 februarie 2026

Indemnul practicarii unei activitati fizice zilnice cu impact asupra starii de sanatate...

Citeste mai departe
Femina Club

Chiftele de legume

2 februarie 2026

250 g dovlecei, 250 g cartofi, 125 g morcovi, 125 g cascaval,...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.