Aflata în judetul Suceava, în localitatea al carui nume îl poarta, Manastirea Probota, cu obste de maici, are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”.
Este considerata una dintre cele mai frumoase manastiri din Moldova si are un trecut îndelungat, puternic ancorat în istoria tarii.
Primul ctitor al asezamântului este Petru I Musat, care înalta aici o biserica închinata „Sfântului Nicolae”.
In apropiere, Alexandru cel Bun zideste un alt locas cu acelasi hram, care se bucura de atentia Sfântului Voievod Stefan cel Mare. El o îngroapa aici pe mama sa, Doamna Oltea, calugarita cu numele Maria.
Actuala biserica este ctitorita în 1530, pe locul celei vechi, de Petru Rares, care hotaraste ca manastirea sa fie necropola sa si a urmasilor sai. De aceea, înzestreaza locasul cu mai multe mosii si îl picteaza atât în interior, cât si în exterior, icoana hramului aparând pe ambele parti. Pictura este executata în 1532.
In septembrie 1546 domnitorul Petru Rares a fost înmormântat aici si, în 1550, Doamna Elena si cei trei copii ai sai: Ilias Voievod, Stefan si Constantin, închid biserica ridicând un zid gros de incinta cu trei turnuri de aparare pe latura estica.
Edificiul capata astfel aspectul unei cetati. Ulterior aici au fost înmormântati domnitorul Stefan Rares, Doamna Elena Rares si multi dregatori împreuna cu familile lor.
Dupa o serie de evenimente care si-au pus amprenta asupra locurilor, manastirea este desfiintata în 1964 si transformata în biserica de mir. In 1991 este reînfiintata ca manastire de calugari si transformata în 1994 în manastire de calugarite. Intre 1996 si 2001 a fost supusa unor ample lucrari de renovare si restaurare.
Biserica este o capodopera a artei medievale românesti si se remarca printr-o silueta svelta si o mare bogatie de forme. Este construita din piatra bruta. Câte trei rânduri de caramida sunt dispuse orizontal.
Planul este triconc dupa traditia bizantina si peretii sunt sustinuti în exterior de sapte contraforturi: doua în colturile pridvorului, câte doua încadrând absidele laterale si un picior de contrafort în dreptul Altarului.
Absidele laterale sunt pentagonale, iar cea a Altarului heptagonala. Toate sunt împodobite cu arcade oarbe având deasupra siruri de ocnite. Acoperisul este de sindrila. Deasupra naosului se afla o turla octogonala luminata de patru ferestre si asezata pe doua baze stelate suprapuse.
In pronaos se intra printr-o usa în stil gotic, iar peretii sunt perforati de ferestre pe fiecare parte. Incaperea mormintelor aflata între pronaos si naos pastreaza lespezile originale si, desi jefuite de-a lungul anilor, au detinut o serie de elemente valoroase.
IRINA STOICA
Comentarii