În urma cu aproximativ 1,5 milioane de ani, indivizi din doua specii diferite din linia evolutiva umana paseau pe un mal noroios al unui lac din nordul Kenyei, lasând urme care s-au intersectat cu cele de antilope, cai, facoceri (mistreti de savana), berze uriase si alte animale.
Urmele s-au transformat în fosile pe care oamenii de stiinta le-au descoperit recent într-un loc numit Koobi Fora, o descoperire ce furnizeaza prima dovada conform careia aceste doua specii – Paranthropus boisei si Homo erectus – au împartit acelasi peisaj, încrucisându-se, literalmente.
Descoperirea ridica întrebari interesante cu privire la relatia dintre cele doua specii si la eventuala concurenta pentru resurse.
Paranthropus boisei, cea mai îndepartata ruda a oamenilor moderni dintre cele doua specii, a trait în urma cu aproximativ 2,3 pâna la 1,2 milioane de ani, având o înaltime de pâna la 137 cm. Acesti indivizi aveau un craniu adaptat muschilor masticatori mari, inclusiv o creasta craniana asemanatoare cu cea a gorilelor de sex masculin, precum si molari masivi. Picioarele lor aveau caracteristici asemanatoare maimutelor, inclusiv la degetul mare.
Homo erectus, un membru timpuriu al liniei noastre evolutive, cu proportii corporale asemanatoare cu cele ale lui Homo sapiens, a trait din urma cu aproximativ 1,89 milioane pâna acum 110.000 de ani, având o înaltime cuprinsa între 145 si 185 cm. Acesti indivizi aveau fruntea proeminenta si creiere mai mari decât Paranthropus boisei, cu toate ca mai mici comparativ cu specia noastra.
Urme de pasi fosilizate
Cercetatorii au descoperit urmele de pasi în 2021, în apropierea lacului Turkana. Ei au identificat un sir lung de douasprezece urme de pasi, fiecare de aproximativ 26 cm lungime, atribuite unui individ adult din specia Paranthropus boisei pe baza formei si a modului de locomotie.
Trei amprente izolate, cu o lungime de 20,5-23,5 cm, asemanatoare celor ale oamenilor moderni, erau aproape perpendiculare pe traseul principal. Doua erau îndeajuns de complete pentru a fi atribuite lui Homo erectus, posibil unui individ tânar, dar a treia a fost mai dificil de atribuit.
Cercetatorii au declarat ca sirurile de urme par sa fi fost lasate la distanta de câteva ore sau poate de câteva zile – noroiul nu se uscase si nu se crapase – iar indivizii s-ar fi putut chiar vedea unii cu altii. Nu a fost identificata nicio dovada de interactiune.
„Urmele de pasi fosilizate ne ofera o imagine clara a acelui moment în timp, din urma cu 1,5 milioane de ani. Este foarte posibil ca diferiti stramosi umani sa fi trecut unul pe lânga altul, înaintând prin apa putin adânca, posibil vânând si culegând”, a declarat specialista în paleoantropologie Louise Leakey, directoare a Proiectului de cercetare Koobi Fora si coautoare a studiului publicat în revista Science.
Cercetatorii au reanalizat urmele de pasi descoperite anterior în apropiere, stabilind ca ambele specii au fost prezente împreuna pe suprafetele noroioase fosilizate de-a lungul unei perioade de aproximativ 200.000 de ani.
„Este posibil sa fi concurat direct, dar este de asemenea posibil sa nu fi fost în competitie directa si ambele (specii) sa fi avut acces la resursele de care aveau nevoie în acest peisaj pe care îl împarteau”, a indicat paleoantropologul Kevin Hatala de la Universitatea Chatham din Pittsburgh, de asemenea autor principal al studiului.
Disparitie versus extindere
Diferentele alimentare dintre cele doua specii este posibil sa fi atenuat concurenta. „Paranthropus boisei consuma hrana culeasa, de calitate scazuta, care probabil necesita o mestecare repetitiva. Homo erectus era, probabil, omnivor, folosind unelte pentru a macelari carcase, dieta sa incluzând si carne”, a spus Leakey.
Liniile evolutive ale omului si cimpanzeilor s-au despartit în urma cu aproximativ 7 milioane de ani, în Africa. Urmele de pasi ofera informatii despre anatomie, locomotie, comportament si mediul înconjurator, pe care fosilele scheletice sau uneltele de piatra nu le pot oferi, relateaza Reuters/Agerpres.
Picioarele acestor doua specii erau distincte din punct de vedere anatomic, iar mersul lor era diferit. „Urmele pe care le atribuim lui Homo erectus au o forma foarte asemanatoare omului modern, cu o arcada înalta de sedimente în mijlocul urmei, ceea ce indica un picior rigid si un mers care include împingerea degetelor”, a declarat Neil Roach, biolog evolutionist la Universitatea Harvard si coautor al studiului.
„Urmele de Paranthropus nu au aceasta arcada înalta si indica un mers cu picior mai plat. În plus, urmele Paranthropus indica un deget mare de la picior care este usor mai divergent fata de celelalte degete si mai mobil. Ambele aspecte sunt mai asemanatoare cu modul în care merge un cimpanzeu, desi sunt clar distincte si intermediare între urmele de picior de cimpanzeu si cele umane”, a declarat Roach.
Paranthropus boisei a disparut la câteva sute de mii de ani dupa producerea acestor urme, în timp ce specia Homo erectus a înflorit. Posibil un stramos direct al lui Homo sapiens, Homo erectus a fost prima specie umana care s-a raspândit dincolo de Africa.
Situl fosilifer era un mal de lac bogat în resurse, situat în apropierea gurii unui râu. „Faptul ca vedem în mod constant doua specii de hominini în aceste peisaje, în pofida prezentei unor animale periculoase precum hipopotamii si crocodilii, sugereaza ca aceste medii erau suficient de importante pentru stramosii nostri pentru a merita riscul de a le vizita”, a precizat Roach.
NICUSOR DINCA
Comentarii