• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 5 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 5 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Hiperimunitate la serpi

Hiperimunitate la serpi

30 iunie 2025
in Glob, Starea de veghe
A A

Tim Friede avea moralul la pamânt dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001: acesta este motivul care l-a determinat sa coboare în pivnita locuintei sale, unde s-a lasat muscat de doi dintre cei mai periculosi serpi din lume, dar patru zile mai târziu, el a iesit din coma.

„Stiu cum este sa mori din cauza unei muscaturi de sarpe”, a declarat acest american de 57 de ani într-un apel video realizat din locuinta sa din orasul Two Rivers, o mica localitate din statul Wisconsin.

Desi incidentul ar fi putut sa îl faca sa devina dezgustat de serpi pentru totdeauna, el si-a promis pur si simplu sa fie mai prudent în viitor. Din 2000 pâna în 2018, Tim Friede s-a lasat muscat de serpi veninosi de peste 200 de ori si si-a injectat el însusi veninul acestora de peste 650 de ori.

S-a supus acestor experimente extrem de dureroase pentru a viza dobândirea unei imunitati totale împotriva muscaturilor lor, sperând sa contribuie la dezvoltarea unui antivenin mai bun.

Aceasta practica, ce consta în obtinerea unei imunitati fata de substante toxice prin ingerarea unor doze din ce în ce mai mari, este denumita „mitridatism”, care face trimitere la Mitridates al VI-lea (113 î.Hr. – 63 î.Hr.). Potrivit legendei, acest rege grec, temându-se sa nu fie otravit de dusmanii sai, a ingerat cantitati tot mai mari de arsenic pentru ca organismul lui sa se obisnuiasca cu acea substanta toxica.

Tim Friede, fost sofer de camion, care nu detine nicio diploma universitara, s-a luptat mult timp pentru a fi luat în serios de oamenii de stiinta. Dupa 25 de ani, studiul bazat pe experimentele sale a fost publicat în revista Cell, informeaza AFP/ Agerpres.

Studiul arata ca anticorpii din sângele sau ofera protectie împotriva multor muscaturi de sarpe, iar autorii cercetarii spera acum ca hiperimunitatea dobândita de Tim Friede va face posibila dezvoltarea unui antivenin universal. Antiveninurile actuale functioneaza doar pentru una sau câteva dintre cele 600 de specii de serpi veninosi cunoscute.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), muscaturile de sarpe ucid anual aproximativ 138.000 de persoane si provoaca amputatii sau alte dizabilitati pentru alte 400.000 de persoane. Aceste cifre sunt însa subestimate, deoarece victimele traiesc în general în regiuni sarace si izolate, iar incidentele nu sunt mereu raportate.

Prima sa muscatura, suferita la vârsta de cinci ani, de la un sarpe inofensiv, a ramas pentru el o amintire vie. „Mi-a fost frica, am plâns, am fugit”, îsi aminteste el. Dar apoi a început sa aduca reptile acasa, ascunse în borcane de muraturi, spre disperarea mamei sale.

Astfel s-a nascut si fascinatia sa pentru serpi: a învatat, în timpul unui curs, sa le extraga veninul. Metoda de fabricare a antiveninului nu s-a schimbat aproape deloc în 125 de ani: doze mici de venin de sarpe sunt injectate în cai sau oi, care produc apoi anticorpi ce pot fi utilizati ca antivenin.

Însa acesta este eficient doar pentru o specie anume, iar unii dintre anticorpi pot provoca efecte secundare grave, cum ar fi socul anafilactic. Atunci, Tim Friede a decis sa devina propriul sau cobai. Înca de la început, s-a oferit celor mai veninoase specii: cobra, taipan, mamba-neagra si serpi cu clopotei. „Este dureros de fiecare data”, marturiseste el.

Antivenin universal

Mult timp ignorat de oamenii de stiinta, el a fost contactat în cele din urma în 2017 de imunologul Jacob Glanville. Aflat în cautarea, în cadrul studiilor sale, a unui „cercetator al serpilor, neîndemânatic si care a fost muscat accidental de mai multe ori”, Jacob Glanville a dezvaluit ca a descoperit un videoclip care prezenta experimentele riscante realizate de Tim Friede.

„O sa ti se para jenant, dar mi-ar placea sa pun mâna pe putin din sângele tau”, i-a spus imunologul în timpul primei lor conversatii.

Antiveninul care face obiectul studiului realizat de Jacob Glanville, publicat în revista Cell, include doi anticorpi prelevati din sângele lui Tim Friede, precum si un medicament numit Varespladib, care inhiba toxinele. Acesta le-a oferit soarecilor o protectie totala împotriva a 13 dintre cele 19 specii de serpi testate si o protectie partiala împotriva altor sase.

Desi a laudat studiul, Timothy Jackson de la Australian Venom Research Unit a pus sub semnul întrebarii necesitatea de a implica o fiinta umana într-o astfel de cercetare în contextul în care sunt disponibili anticorpi sintetici.

Centivax, o companie înfiintata în 2019 de Jacob Glanville, dezvolta un antivenin universal care ar putea fi comercializat într-o buna zi într-un stilou autoinjectabil umplut în prealabil.

În prezent angajat al companiei Centivax, Tim Friede se de-clara „mândru” ca a contribuit la obtinerea unor progrese în medicina, dar regreta faptul ca nu îsi mai poate injecta venin – orice accident ar fi imputat companiei. „Acest lucru îmi lipseste”, a spus el.

NICUSOR DINCA

ShareTweet
Articolul precedent

Între doua lumi

Urmatorul Articol

Lumea secreta de sub piramidele egiptene

Articole Similare

Glob

Combaterea obezitatii se rasfrânge asupra meniurilor

2 februarie 2026

Lina Axmacher a cutreierat mult timp, cu pofta, scena culinara din New...

Glob

Caii pot simti frica la oameni

26 ianuarie 2026

Conform unui studiu realizat de o echipa de oameni de stiinta din...

Glob

„Razboi” împotriva alimentelor ultraprocesate

19 ianuarie 2026

Administratia americana „declara razboi” produselor ultraprocesate si zaharurilor adaugate în alimente, încurajându-i...

Glob

„Inamicul” soldatilor romani

13 ianuarie 2026

La frontiera nordica a Imperiului Roman, soldatii romani care aparau Zidul lui...

Glob

Cum au aparut pisicile domestice în Europa?

28 decembrie 2025

Fie ca sunt pisici din rasele Siameza, Persana, Maine Coon sau ca...

Glob

Mozaicul Ketton

22 decembrie 2025

Un mozaic roman descoperit recent în Marea Britanie înfatiseaza o versiune pierduta...

Urmatorul Articol

Lumea secreta de sub piramidele egiptene

Elizondo si Mellon la Congresul SUA

Oamenii tufisurilor

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

29 ianuarie 1499 – S-a nascut Katharina von Bora

2 februarie 2026

Katharina von Bora (nascuta pe 29 ianuarie 1499 si decedata pe 20...

Citeste mai departe
Blitz

Rob Reiner – uriasul blând al Hollywoodului

2 februarie 2026

Rob Reiner (1947-2025), unul dintre cei mai iubiti si respectati creatori de...

Citeste mai departe
Blitz

Metamorfoze: de la cuvinte la forme

2 februarie 2026

Muzeul Cartii si Exilului Românesc din Craiova gazduieste, în perioada 15 ianuarie...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Cum sa „pacalim” guturaiul?

2 februarie 2026

Pentru cine nu stapâneste „memoria lexicala” a vremurilor din urma cu 50-60...

Citeste mai departe
Femina Club

Efect surprinzator

2 februarie 2026

Indemnul practicarii unei activitati fizice zilnice cu impact asupra starii de sanatate...

Citeste mai departe
Femina Club

Chiftele de legume

2 februarie 2026

250 g dovlecei, 250 g cartofi, 125 g morcovi, 125 g cascaval,...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.