Istoria transportului urban din Statele Unite este marcata de transformari majore care au modelat felul cum oamenii s-au deplasat în orase de-a lungul secolului XX. Unul dintre cele mai cunoscute si controversate episoade este ceea ce s-a numit „Conspiratia General Motors împotriva tramvaielor”.
Aceasta teorie sustine ca gigantul industrial General Motors (GM) ar fi orchestrat un plan complex de a cumpara si închide companiile de tramvaie pentru a domina piata transportului si a-si impune autobuzele produse de firmele sale afiliate. La începutul secolului XX, tramvaiele electrice erau principalul mijloc de transport public în majoritatea oraselor americane. Retele extinse de linii de tramvai asigurau mobilitatea urbana, fiind o optiune ieftina si eficienta pentru muncitori si clasele mijlocii. Însa odata cu aparitia automobilului si a autobuzelor, peisajul transportului urban a început sa se schimbe.
În anii 1920 si 1930, mai multe companii au început sa se implice în dezvoltarea autobuzelor, un mijloc de transport mai flexibil, care nu necesita infrastructura fixa precum sinele de tramvai. General Motors, unul dintre cei mai mari producatori de automobile si motoare, a vazut o oportunitate de afaceri semnificativa în aceasta tranzitie.
General Motors a început sa investeasca masiv în companii care operau servicii de transport urban, inclusiv firme care detineau linii de tramvai. În aceasta perioada, GM si companii afiliate precum Firestone Tire, Standard Oil si Republic Steel au înfiintat un consortiu numit National City Lines (NCL). Acesta a cumparat numeroase companii locale de tramvaie si le-a înlocuit progresiv cu servicii de autobuze, majoritatea utilizând componente produse de GM. Aceasta miscare a ridicat suspiciuni privind scopurile reale ale NCL si ale GM. Criticii au acuzat ca GM ar fi intentionat sa elimine concurenta transportului cu tramvaiul pentru a-si vinde mai usor autobuzele si piesele aferente, creând astfel un monopol în industria transportului urban.
În 1949, autoritatile federale americane au deschis un proces antitrust împotriva General Motors si a companiilor afiliate, acuzându-le de conspiratie pentru a monopoliza piata transportului urban. Verdictul a fost ca aceste firme au încalcat legea antitrust, dar amenzile aplicate au fost relativ mici, iar procesul nu a dus la anularea schimbarilor deja realizate. Dupa achizitiile si restructurarile realizate de NCL, multe retele de tramvaie au fost demontate sau abandonate în favoarea autobuzelor. Acest lucru a avut consecinte pe termen lung asupra transportului urban american.
În multe orase, eliminarea tramvaielor a dus la o dependenta sporita de automobil, cresterea traficului si a poluarii, dar si la scaderea accesului la transport public eficient pentru anumite categorii sociale. Desi este adevarat ca General Motors si companiile afiliate au jucat un rol important în transformarea sistemelor de transport urban, multe aspecte ale „conspiratiei” sunt exagerate sau chiar false. De exemplu, populara poveste conform careia GM ar fi ascuns sau abandonat în secret mii de tramvaie undeva pe coasta Pacificului, în zona Los Angeles, este un mit urban fara dovezi concrete. Totodata, decizia de a înlocui tramvaiele cu autobuze a fost influentata si de factori economici si sociali: autobuzele erau mai flexibile, puteau circula pe rute variabile, costurile de întretinere ale infrastructurii de tramvai erau ridicate, iar multe retele erau învechite si necesitau investitii majore pentru modernizare.
Schimbarile din aceasta perioada au avut un impact profund asupra dezvoltarii urbane din SUA. Dependenta de transportul auto si de autobuze a contribuit la extinderea suburbana si la cresterea poluarii. În ultimele decenii, mai multe orase americane au încercat sa reintroduca tramvaiele si alte forme de transport public ecologic, ca raspuns la aceste probleme.
GABRIEL TUDOR
Comentarii