La mijlocul secolului al XVIII-lea, Europa era fascinata de un fenomen misterios si spectaculos: electricitatea. Desi scânteile electrice fusesera observate înca din Antichitate, abia în anii 1740 au început experimente sistematice care încercau sa explice natura acestui fenomen.
Unul dintre cei mai inventivi experimentatori ai epocii a fost fizicianul si clericul francez Jean-Antoine Nollet. Pentru a demonstra cât de rapid se propaga electricitatea, abatele Nollet a realizat doua experimente devenite celebre: unul cu un lant de calugari si altul cu garzi regale la curtea lui Louis al XV-lea.
În 1745-1746, cercetatorii europeni au descoperit un dispozitiv revolutionar: „butelia de Leyda”. Acest obiect, format dintr-un recipient de sticla acoperit cu straturi conductoare, putea stoca electricitate statica si o putea elibera sub forma unei descarcari puternice.
Pentru oamenii epocii, acest dispozitiv permitea acumularea unei cantitati de electricitate suficient de mari pentru a produce scântei, socuri si efecte spectaculoase. Savantii au început imediat sa testeze modul în care electricitatea se deplaseaza prin diferite materiale, inclusiv prin corpul uman.
Primul dintre experimentele sale celebre a avut loc în 1746. Nollet a organizat o demonstratie într-o manastire a ordinului cartuzian, convingând aproximativ doua sute de calugari sa participe la ea. Participantii au fost aranjati într-un lant uman lung, fiecare tinându-se de mâini sau fiind conectati prin fire metalice. La capetele lantului erau conectati la o butelie de Leyda încarcata. Când Nollet a descarcat dispozitivul, electricitatea a trecut instantaneu prin întregul lant.
Rezultatul a fost spectaculos: toti calugarii au reactionat în acelasi moment, tresarind sau facând un mic salt din cauza socului electric. Observatia esentiala a fost ca reactia parea perfect simultana, desi lantul se întindea pe o distanta mare. Aceasta sugera ca electricitatea se propaga extrem de rapid.
Experimentul nu urmarea sa masoare exact viteza electricitatii; instrumentele epocii nu permiteau acest lucru. Totusi, demonstratia era suficient de clara pentru a arata ca electricitatea se transmite aproape instantaneu prin conductori.
Nollet era deja cunoscut în cercurile aristocratice pentru demonstratiile sale publice de fizica experimentala. La scurt timp dupa experimentul cu calugarii, el a fost invitat sa repete demonstratia în fata regelui Ludovic al XIV-lea, la celebrul palat Versailles.
Pentru aceasta ocazie, Nollet a organizat un nou lant uman format din aproximativ 180 de soldati din garda regala. Acestia au fost asezati într-o linie lunga în gradinile palatului, fiecare fiind conectat la vecinul sau.
La fel ca în experimentul anterior, capetele lantului au fost conectate la o butelie de Leyda încarcata. În momentul descarcarii, toti soldatii au simtit simultan socul electric si au reactionat în acelasi timp, spre amuzamentul si uimirea curtenilor. Pentru spectatorii de la Versailles, demonstratia era atât stiintifica, cât si spectaculoasa.
Experimentele lui Nollet au aratat ca electricitatea se propaga extrem de rapid. Chiar daca lantul uman avea zeci sau sute de metri, reactia era practic simultana pentru observatori. Aceasta contrazicea ideea ca electricitatea ar fi un fluid lent sau o substanta care se deplaseaza treptat.
Experimentele au contribuit astfel la dezvoltarea unei noi întelegeri a fenomenelor electrice: semnalele electrice se propaga prin conductori cu viteze foarte mari, apropiate de viteza luminii în anumite conditii.
GABRIEL TUDOR
Comentarii