Cunoscuta si sub numele de Batalia de la Rouvray, „Batalia heringilor” a avut loc la 12 februarie 1429, în apropierea orasului Orléans, în timpul unuia dintre cele mai importante episoade ale Razboiului de 100 de ani. Desi a fost o confruntare relativ redusa ca amploare, impactul sau militar si moral a fost semnificativ, influentând direct cursul asediului Orléansului si evenimentele care aveau sa urmeze.
Contextul bataliei a fost asediul îndelungat al Orléansului de catre armata engleza. Pentru a-si mentine pozitiile, englezii aveau nevoie de aprovizionare constanta. Un convoi plecat din Paris, escortat de Sir John Fastolf, transporta arme, munitie si, în mod simbolic, butoaie de hering destinate perioadei postului Pastelui, încarcatura neobisnuita care a dat numele bataliei. Fortele franceze si scotiene, conduse de Charles de Bourbon si Sir John Stewart of Darnley, au încercat sa intercepteze convoiul. Desi numeric superioare, acestea s-au confruntat cu o aparare engleza extrem de bine organizata.
Fastolf si-a dispus carele într-un cerc defensiv, protejat de tarusi ascutiti, tactica ce amintea de succesul englez de la Azincourt. Atacul francez a început cu un bombardament de artilerie, arma relativ noua la acea vreme, dar utilizata ineficient.
Momentul decisiv a fost atacul prematur al infanteriei scotiene, care a fortat oprirea bombardarii propriilor trupe. Lipsiti de armuri adecvate, scotienii au suferit pierderi grele sub tirul arcasilor englezi.
Cavaleria franceza nu a reusit sa strapunga apararea, iar lipsa de coordonare a permis englezilor sa contraatace, provocând o înfrângere clara fortelor franco-scotiene. În urma bataliei, convoiul a ajuns la Orléans, iar moralul englez a fost întarit, în timp ce în tabara franceza domneau descurajarea si conflictele interne. Pierderile au fost semnificative, inclusiv moartea lui Sir John Stewart si ranirea grava a lui Jean de Dunois.
Desi considerata mult timp o ciocnire minora, „batalia heringilor” a avut o importanta simbolica majora.
Ea a reprezentat punctul critic al moralului francez înainte de aparitia Ioanei d’Arc, care, doar câteva luni mai târziu, avea sa schimbe decisiv soarta asediului Orléansului si a razboiului în ansamblu.
GABRIEL TUDOR
Comentarii