O naratiune scrisa, tiparita si adunata în paginile unui volum îsi poate depasi statutul clasic cuprins în însasi definitia sa, astfel încât cartea, ca obiect fizic, sa devina altceva – o opera de arta. Si nu orice fel de opera de arta, ci o sculptura, în sensul direct al acestui termen.
La fel ca marmura din care se dezghioaca un trup angelic, la fel ca lemnul care arde fara flacara în forme genial risipite de Creator în întregul Univers, la fel ca metalul care strapunge temerar materia, pentru a dezvalui miezul realitatii…
Foarte posibil, scurtul demers de mai sus genereaza stupefactie, suspiciune, curiozitate, însa Guy Laramée ne demonstreaza ca totul este cât se poate de real si de autentic, precum si ca arta se afla practic în fiecare fiinta, lucru sau fenomen din jurul nostru si din noi. El realizeaza toate acestea sculptând carti!
Pentru ca artistul canadian Guy Laramée transforma enciclopedii, romane si orice fel de carti vechi în peisaje miniaturale, încarcate de detalii incredibile, mestesugite cu ingeniozitate si fantezie debordanta, utilizând o tehnica neconventionala, uimitor de eficienta. El foloseste o sablatoare – o masina care proiecteaza un flux de aer comprimat si nisip pentru a lustrui sau a îndeparta material de pe suprafetele metalice sau de piatra. Banal si prozaic? Laramée introduce carti în sablatoare si le „ciopleste” paginile, transformându-le în peisaje, pe care apoi le finiseaza cu vopsea.
Bizara idee de a crea incredibilele peisaje din hârtie i-a venit în anul 1999, iar de atunci, a realizat zeci de lucrari folosind aceasta tehnica inovatoare. Totusi, Laramée nu si-a început cariera artistica modelând si transfigurând materia: de-a lungul carierei sale remarcabile, a încercat sa scrie si sa regizeze piese de teatru, sa compuna muzica moderna, sa proiecteze si sa construiasca instrumente muzicale, sa cânte, sa realizeze videoclipuri, sa scrie scenarii, sa sculpteze, sa instaleze, sa picteze si sa scrie literatura.
Un fel de risipire sau cautare a identitatii sale artistice prin cele mai diferite domenii ale esteticii si esteticului.
De ce a facut-o? Dupa mai bine de doua decenii de explorare cu prioritate a lumii armoniilor sonore, la vremea aceea fiind compozitor de muzica, a avut senzatia ca în teritoriul respectiv nu mai putea face nici un pas înainte.
Si atunci a facut ceea ce el însusi a calificat drept un gest stupid: „Lucram într-un atelier de prelucrare a metalelor si, într-un colt, aveam o mica masina de sablat. Deodata, mi-a venit o idee ciudata: ce s-ar întâmpla daca as pune o carte în ea? Aveam o carte cu mine, am pus-o înauntru, am pornit masina, mi-am pus manusile de lucru, am asezat duza pe carte si… bingo! În câteva secunde, întregul proiect Biblios a prins contur. Am vazut vântul sculptând dunele si stâncile. Am vazut civilizatii disparând si reaparând. Am vazut cultura întorcându-se la natura.”.
Precizam ca proiectul Biblios este o serie de lucrari create de Guy Laramée folosind aceasta tehnica. El se bazeaza pe o poveste generala care da sens întregului, o poveste inventata de artistul canadian: o cultura antica a unor oameni care traiau în interiorul cartilor.
Acestia au sapat tuneluri prin carti pentru a conecta cuvintele si pentru a dobândi mai multe cunostinte. Dar, la un moment dat, s-au format prea multe tuneluri, iar cultura s-a prabusit sub greutatea tuturor acelor cunostinte. Aceasta metafora sau alegorie – depinde din ce unghi privim fabuloasa idee – se afla în centrul operei sale.
Opera care cuprinde si alte lucrari, orientate în aceeasi directie, cum ar fi Marele Zid si Adio. La fel de socant este faptul ca în opera sa el critica adesea ideologia progresului, deosebit de raspândita în cultura occidentala.
„Eroziunea culturii” nu este un paradox, ci o adevarata drama a lumii contemporane scrisa pe hârtie, dar si sculptata în trupul cartilor!…
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii