Una dintre cele trei pagini lipsa din „Palimpsestul lui Arhimede”, un manuscris din secolul al X-lea care contine mai multe copii ale tratatelor antice apartinând savantului grec, a fost descoperita la Blois, în centrul Frantei.
Fizician, astronom, matematician si inginer, Arhimede a trait în secolul al III-lea î.Hr., la Siracuza, în Sicilia colonizata la acea vreme de greci, iar opera sa exceptionala, inclusiv celebra Lege a lui Arhimede, a supravietuit trecerii secolelor. La fel ca acest palimpsest, care constituie „o mina de texte pierdute din Antichitate”, dupa cum a declarat Victor Gysembergh, cercetator la Centrul Léon-Robin pentru Cercetari în domeniul Gândirii Antice si autorul redescoperirii uneia dintre paginile documentului.
Un palimpsest este un pergament olograf al carui text original a fost razuit pentru a putea fi scrise peste el alte texte. „Aceasta practica era obisnuita pentru aceste suporturi din piele de animal, deosebit de scumpe la acea vreme”, a subliniat Centrul National pentru Cercetari Stiintifice (CNRS) din Franta.
„Tratatele lui Arhimede au fost copiate în secolul X. Acestea contin si textele sale filozofice, literare si religioase. Ulterior, în jurul secolelor al XII-lea si al XIII-lea, acestea au fost sterse si reciclate” într-o colectie de rugaciuni „destinate liturghiei”, dupa cum a explicat Victor Gysembergh.
„Palimpsestul lui Arhimede”, un document unic în lume, a calatorit apoi urmând meandrele istoriei. Pastrat de Patriarhia Latina a Ierusalimului, în special la Constantinopol (Istanbul), el a fost redescoperit în acel loc, la sfârsitul secolului al XIX-lea, de danezul Johan Ludvig Heiberg, care l-a fotografiat pagina cu pagina, în 1906.
Palimpsestul a disparut apoi complet, în timpul Primului Razboi Mondial. Abia în 1996 a fost redescoperit în Franta, într-o colectie privata, cu ocazia vânzarii sale la licitatie în strainatate catre un alt colectionar privat. Între timp, însa, trei dintre cele 177 de pagini ale documentului au disparut.Una dintre acestea a fost redescoperita de Victor Gysembergh la Muzeul de Arte Frumoase din Blois, „oarecum datorita unei glume”, dupa cum a povestit cercetatorul.
„Sunt interesat de palimpseste pentru ca reprezinta o modalitate de a redescoperi texte pierdute din Antichitate. Si, uneori, caut palimpseste în anumite orase”, a explicat el. În ziua aceea, în timp ce se afla la birou cu colegii, el a mentionat ca o parte din biblioteca regilor Frantei era pastrata la Blois. „Am spus: «Hei, hai sa vedem daca nu cumva exista un palimpsest la Blois»”.
Asa ca el a lansat o cautare prin intermediul Arca, site-ul web care catalogheaza toate manuscrisele din Franta, iar cercetatorul a fost complet luat prin surprindere. „A fost foarte neasteptat sa dau peste un manuscris grecesc. Foarte neasteptat sa dau peste un palimpsest si, cu atât mai mult, sa gasesc un tratat stiintific din secolul X!”, a spus el.
Cercetatorul a început apoi sa lucreze folosind fotografii online pentru a-l identifica oficial. „Am comparat aceasta pagina, asa cum este ea astazi la Blois, cu fotografii realizate în 1906, care sunt disponibile si online (prin intermediul Bibliotecii Regale Daneze). Când exista mai multe copii scrise de mâna ale aceluiasi text, inevitabil apar erori. Aici, stilul de scriere este exact la fel; fiecare litera este exact aceeasi. Figura geometrica este exact aceeasi, în exact acelasi loc…”. a adaugat el.
„Era tratatul lui Arhimede despre sfera si cilindru!”, a exclamat cercetatorul. Pe o parte, pagina contine textul copiei, clar vizibil, iar pe cealalta parte o anluminura, adaugata în secolul XX de catre proprietar, probabil în încercarea de a creste valoarea documentului.
Cercetatorul spera sa poata desfasura anul viitor o campanie de imagistica multispectrala si fluorescenta de raze X pentru a descifra textul aflat în spatele anluminurii.
Descoperirea relanseaza speranta ca, într-o zi, vor fi gasite si celelalte doua pagini lipsa, transmite AFP/Agerpres.
„Pâna la aceasta descoperire, nu aveam niciun motiv sa speram ca vor fi vreodata gasite. Acum, daca institutiile sau colectionarii privati detin astfel de manuscrise, ar trebui sa se gândeasca la faptul ca ar putea fi unul dintre celelalte foliouri pierdute”, a concluzionat el.
NICUSOR DINCA
Comentarii