Oua încondeiate în tehnici traditionale cu ceara de albine si chisita, cu motive specifice judetului precum spicul de grâu, coada rândunicii sau frunza de stejar si o colectie de icoane vor putea fi vizionate în cadrul unei expozitii organizata la Muzeul de Etnografie „Vergu-Manaila” Buzau (str. Razboieni, nr. 8), în perioada 3-24 aprilie 2026.
Potrivit Muzeului Judetean Buzau, expozitia „Izvoare de lumina: icoane si oua încondeiate” face parte dintr-un proiect dedicat traditiilor pascale din spatiul buzoian.
„Expozitia aduce în atentia publicului doua universuri simbolice profunde, aflate în strânsa legatura cu spiritualitatea crestina si cu patrimoniul traditional românesc: icoanele – adevarate „ferestre catre cer”, mijloace prin care lumea divina se face prezenta în spatiul vizibil si ouale încondeiate – purtatoare de memorie, credinta si identitate culturala, creatii ce simbolizeaza renasterea, fertilitatea, belsugul si bucuria Învierii. În cadrul expozitiei sunt prezentate icoane pe sticla realizate de Daniela Stefan, restaurator ceramica în cadrul Muzeu-lui Judetean Buzau, absolventa a Facultatii de Teologie Ortodoxa, sectia Pictura Bisericeasca. Selectia reuneste reprezentari din viata Mântuitorului Iisus Hristos, de la Nastere si Botez pâna la Rastignire si Înviere, într-o formula artistica ce transpune stilul bizantin pe suport de sticla, cu o rigoare compozitionala si o finete a desenului aparte. Expozitia ofera astfel nu doar o întâlnire cu arta iconografica, ci si un prilej de reflectie asupra fortei simbolice a imaginii sacre si asupra con-tinuitatii traditiei crestine în cultura noastra”, informeaza Agerpres.
Alaturi de icoane, vizitatorii vor putea admira oua încondeiate prin tehnica traditionala cu ceara de albine si chisita, realizate de mesterul popular Mariana Liliana Trif, care evidentiaza motivele specifice zonei Buzaului precum spicul de grâu, coada rândunicii, frunza de stejar, fierul plugului sau simboluri religioase precum crucea, cununa de spini ori pocalul.
„Ouale încondeiate expuse sunt mai mult decât obiecte decorative: ele sunt purtatoare de memorie, credinta si identitate culturala. În traditia populara, aceste creatii miniaturale simbolizeaza renasterea, fertilitatea, belsugul si bucuria Învierii, pastrând, prin forme si culori, ecouri ale unor simboluri stravechi. Expozitia propune astfel o lectura sensibila si documentata a unui mestesug care continua sa dea expresie relatiei dintre om, lume si sacru”, a transmis muzeul buzoian.
Monede care scriu istoria
Tezaurul lui Mircea cel Batrân, care cuprinde peste 6.000 de monede, este expus la Muzeul de Istorie din Târgoviste (Calea Domneasca nr. 187), iar descoperirea demonstreaza independenta si puterea economica din acea perioada a Tarii Românesti. Tezaurul a fost gasit de un localnic în curtea sa în timp ce efectua lucrari agricole, în 1963, undeva în zona Suseni de astazi a municipiului Târgoviste.
Monedele, care sunt piese din colectia Muzeului de Istorie din Târgoviste, au o semnificatie deosebita în anul acesta, când se aniverseaza 640 de ani de la urcarea pe tron a lui Mircea cel Batrân si 630 de ani de la atestarea orasului Târgoviste.
„Târgoviste, batrâna cetate, este în sarbatoare anul acesta. Un cavaler german trece prin teritoriul Tarii Românesti în vremea domniei lui Mircea si el îsi noteaza peste ani (…): «am fost în Tara Româneasca si în cele doua capitale, Arges si Târgoviste». Si, practic, de aici începem povestea orasului Târgoviste. Si daca ar fi, asa, sa facem un artificiu si sa ne întoarcem în timp si sa fim acum în 1396, în vremea când orasul se nastea cu adevarat, când avem aici domnia, gasim la Târgoviste un tezaur monetar extraordinar. Chiar asa este numit tezaurul: Mircea cel Batrân”, a declarat Irina Cîrstina, muzeograf la Complexul National Curtea Domneasca Târgoviste.
Oala în care au fost gasite monedele batute de Mircea cel Batrân mai continea si, în proportie de circa 1%, monede batute de toti cei trei antecesori ai sai, informeaza Agerpres.
„Avem monede de la Sigismund de Luxemburg, avem o moneda venetiana, avem o moneda sârbeasca. Deci, practic, avem un centru de putere la Târgoviste atestat prin cantitatea aceasta impresionanta de monede, care ne arata ca orasul Târgoviste chiar era o asezare cu o importanta comerciala. Cantitatea asta de monede, clar, asta ne spune. Ce este interesant? Ca Mircea cel Batrân apare el în persoana pe monede. Se mai întâmplase si înainte, la Radu I, dar Mircea apare pe unele monede îmbracat în costum occidental, iar pe altele în costum bizantin. Asta ne spune ca suntem între doua lumi. Suntem în traditia aceasta a împaratilor bizantini, ca el apare cu o surcota, îmbracat cu blana de her-mina, cu o spada, dar apare si în costum occidental, dupa moda cavalerilor apuseni. Si pe fiecare dintre aceste monede apare legenda «Io Mircea Voievod». Si «Io Mircea Voievod» se repeta pe mii si mii de monede. Se pare, unele batute la Târgoviste”, a adaugat Irina Cîrstina.
Monedele, de argint, cântaresc în total 2,9 kilograme, fiecare 0,3, maxim 0,5 grame.
„Nu stim exact care anume sunt batute la Târgoviste, dar se presupune ca si la Târgoviste a existat o monetarie. Apoi, dupa domnia lui Mircea, monetaria a mai continuat, dar, practic, a fost un declin atât de mare încât la 1500, daca e sa ne ducem la Radu cel Mare, asa ca un nume cunoscut (…), el nu mai bate monede. Nici tatal lui, Vlad Calugarul, nu bate monede. Deci practic suntem în vârful monetariei, care înseamna independenta, putere economica, atributele acestea importante, la Mircea cel Batrân. Dupa aceea, declinul. (…) Abia în vremea regelui Carol, în 1867, se reia emiterea de monede cu caracterul acesta de moneda proprie, moneda nationala. Deci este semnificativ pentru istoria economica, pentru spatiul acesta al puterii, pentru orasul Târgoviste”, a precizat muzeografa.
Odata cu povestea acestui tezaur, aflam si de unde vine expresia „ti-ai dat arama pe fata”.
„Mircea cel Batrân si antecesorul, dar si urmasii, au batut doar monede din argint, dar Mircea bate cu un argint bun. Se încercau si falsuri. Exista din vremea lui Mircea falsuri, pentru ca ne dam seama ca este acel rosu, acea arama. «Ti-ai aratat arama» vine exact de aici, de la sensul propriu. Prin circulatie, pojghita de argint se pierde si iese acel rosu, acel rosiatic. «Ti-ai aratat arama» e la sensul propriu, dar acum îl folosim în sensul figurat”, a explicat Irina Cîrstina.
NICUSOR DINCA
Comentarii