In fiecare an, în prima vineri dupa Invierea Domnului, în Saptamâna Luminata, Biserica noastra praznuieste „Izvorul Tamaduirii”, una dintre marile sarbatori închinate Maicii Domnului.
Ziua marcheaza un episod deosebit din istoria Bisericii crestine. Traditia spune ca înainte de a ocupa tronul Bizantului, împaratul Leon se plimba printr-o padure întunecoasa în care a întâlnit un orb care i-a cerut apa. Calauzit de Maica Domnului, Leon a gasit izvorul cu a carui apa a potolit setea si a vindecat ochii orbului. Pe locul izvorului împaratul Leon a ridicat o biserica devenita tinta unui pelerinaj.
In ziua respectiva se face sfintirea aghesmei mici, se fac slujbe speciale pentru ape si izvoare.
Multe biserici din tara noastra au drept hram aceasta sarbatoare. Una dintre acestea este Manastirea Ghighiu, cu obste de maici, aflata în satul cu acelasi nume, comuna Barcanesti, judetul Prahova.
A fost ridicata cu mai bine de patru secole în urma, în mijlocul unei paduri care facea parte din Codrii Vlasiei. Asezamântul atrage în mod special prin doua motive: o icoana a Maicii Domnului, adusa din Siria, considerata facatoare de minuni si un faimos izvor tamaduitor.
In secolul al XVI-lea, logofatul Coresi si sotia sa, jupânita Slavita, au ridicat o biserica de lemn, pe locul în care se afla acum mormintele lor. In 1817 a fost înaltata o alta biserica de lemn de ieromonahul Arsenie de la Cernica, în timpul domnitorului Caragea. Terenul a fost donat de Uta Râfoveanca si banii necesari oferiti de familia boierilor Rucareanu.
Nu se stie cum a fost darâmata aceasta biserica, dar cea actuala a fost construita din zid între anii 1858-1866 de staretii Eftimie si Antonie, ajutati de mitropolitul Nifor si sfintita la 31 martie 1866. Cutremurul din 1940 si bombardamentele din 1944 au cauzat mari stricaciuni bisericii, remediate în 1952, când localul a devenit manastire de maici, pâna atunci fiind de calugari.
Intre 1954-1958 a fost renovat întregul ansamblu, s-a închis pridvorul si s-a turnat mozaicul. Tot atunci s-au ridicat chiliile în stil brâncovenesc, acoperite cu tigla. Cutremurul din 1977 a produs mari stricaciuni, reparatiile si restaurarile fiind terminate în august 1990, când biserica a fost resfintita.
Biserica este construita în plan treflat, din caramida, pe blocuri masive de piatra. Este compartimentata în Altar, naos, pronaos si pridvorul închis în 1954-1958 cu zid si ferestre mari. Catapeteasma este din lemn frumos sculptat.
Pictura în ulei a fost realizata în 1865 de Gheorghe Tattarescu, exceptând-o pe cea a cupolei. A fost restaurata între 1954-1958 si 1984-1990. Clopotnita este de zid si pe sub ea se intra în incinta.
In cimitir a fost construita în 1832 o mica biserica cu hramul „Sfintii Lazar, Spiridon si Haralambie”.
Icoana facatoare de minuni a fost adusa în 1958 din Siria si, în urma unui vis, Preafericitul Teoctist a dispus mutarea ei din Catedrala Patriarhala la Manastirea Ghighiu.
IRINA STOICA
Comentarii