Oamenii de stiinta au descoperit cea mai veche dovada a producerii focului de catre oamenii preistorici într-un sit arheologic din comitatul englez Suffolk, sub forma unei vetre construite, se pare, de neanderthalieni în urma cu circa 415.000 de ani, ceea ce înseamna ca acest moment-cheie din evolutia umanitatii s-a petrecut mai devreme decât se presupunea pâna acum.
Într-o fosta cariera de argila pentru confectionarea caramizilor din apropierea satului Barnham, cercetatorii au descoperit o bucata de lut încalzit, câteva unelte din cremene distruse de caldura si doua bucati de pirita – un mineral care creeaza scântei atunci când este lovit de cremene pentru a aprinde iasca.
Cercetatorii au considerat ca aceste obiecte sunt indicii ale aprinderii repetate a focului. Vatra focului era situata în apropierea unui iaz unde acesti oameni preistorici îsi plasau tabara.
„Credem ca oamenii au adus pirita în acest loc cu intentia de a face focul. E o descoperire cu implicatii majore, care devanseaza cea mai timpurie dovada a producerii focului”, a spus arheologul Nick Ashton, curatorul colectiei paleolitice de la British Museum din Londra.
Pâna acum, cea mai timpurie dovada cunoscuta a aprinderii focului data din urma cu 50.000 de ani, descoperita într-un sit din nordul Frantei si atribuita tot neanderthalienilor. Folosirea controlata a focului a fost un reper important în istoria evolutiei omenirii, nu doar pentru ca permitea prepararea alimentelor si oferea protectie împotriva pradatorilor, ci si pentru ca oferea caldura ce le permitea vânatorilor-culegatori sa prospere în zone cu conditii mai reci.
„Zone ca Marea Britanie, spre exemplu”, a spus Rob Davis, arheolog la British Museum si coautor al studiului.
Prin prepararea alimentelor cu ajutorul focului, stramosii nostri reuseau sa elimine agentii patogeni din carne si toxinele din radacinile si tuberculii comestibili. Prin prepararea la foc, aceste alimente deveneau mai fragede si mai usor de digerat, eliberând energia corporala din intestin pentru a alimenta dezvoltarea creierului. Posibilitatea de a consuma o gama mai variata de alimente a îmbunatatit supravietuirea si a permis alimentarea unor grupuri mai mari de oameni, potrivit cercetatorilor.
Focul ar fi contribuit totodata la evolutia sociala, informeaza Reuters/Agerpres. Utilizarea focului pe perioada noptii le-a permis acestor oameni preistorici sa se reuneasca si sa socializeze, prilej pentru a povesti si a-si dezvolta astfel limbajul si sistemul de credinte.
„Suntem o specie care a utilizat focul pentru a modela lumea din jurul nostru”, a spus Davis, notând ca, potrivit noilor descoperiri, aceasta trasatura este un element pe care specia noastra Homo sapiens îl are în comun cu neanderthalienii si, posibil, cu alte rude hominide cu creier voluminos care au trait în acele vremuri cum ar fi denisovanii.
Situl arheologic de la Barnham, din Paleolitic sau Epoca Pietrei Vechi, dateaza dinaintea celor mai vechi fosile cunoscute de Homo sapiens, descoperite în Africa. Cercetatorii presupun ca neanderthalienii, verii nostri apropiati din punct de vedere evolutiv, erau cei care aprindeau focul, o alta dovada a inteligentei si ingeniozitatii acestor oameni arhaici, mult timp discreditati în cultura populara.
Paleoantropologul si coautorul studiului Chris Stringer a spus ca nu au fost gasite ramasite umane fosilizate la Barnham. Stringer a precizat însa ca fragmente dintr-un craniu uman, cu o vechime de circa 400.000 de ani, prezentând caracteristicile unui neanderthalian, au fost descoperite la mijlocul secolului al XX-lea la mai putin de 160 de kilometri la sud, într-un oras numit Swanscombe. Stringer a spus ca fragmentele de craniu de la Swanscombe sunt similare cu fosilele de neanderthalian provenite dintr-un sit denumit Sima de los Huesos (Groapa cu oase), în apropiere de Burgos, Spania si datând de acum 430.000 de ani.
„Asadar cei care faceau focul la Barnham e foarte probabil sa fi fost neanderthalieni timpurii, asemenea oamenilor de la Swanscombe si Sima”, a spus Stringer.
Neanderthalienii au disparut acum circa 39.000 de ani, nu cu mult timp dupa ce Homo sapiens au ajuns în Europa. Mostenirea lor supravietuieste în genomul majoritatii oamenilor de pe Terra, gratie încrucisarii dintre Homo sapiens si neanderthalieni înainte de disparitia acestora din urma.
Exista dovezi arheologice provenite din Africa si care au o vechime de peste un milion de ani conform carora oamenii foloseau focul aparut în mod natural – de la incendii de vegetatie sau fulgere –, dar în acele situri nu s-au descoperit dovezi ale folosirii intentionate a focului.
Cercetatorii au petrecut patru ani efectuând teste care sa ateste ca dovezile de la Barnham reprezinta folosirea deliberata a focului. Potrivit oamenilor de stiinta, au fost folosite inclusiv testari geochimice, care au pus în evidenta existenta unei temperaturi de peste 700 de grade Celsius, asociate utilizarii repetate a focului în acelasi amplasament.
NICUSOR DINCA
Comentarii