Imensul bloc de piatra care se înalta pâna la 200 de metri, parca îndreptându-se spre cer din peisajul lin înconjurator, pare un cub imens plantat anume pentru a putea fi utilizat de catre om.
Situl, care combina frumusetea naturala cu semnificatia istorica, cuprinde ruinele unui palat superior construit pe vârful stâncii cu vârf plat, o terasa la nivel mediu cu faimoasele fresce antice, gradini extinse si elemente acvatice la nivelul solului.
Pe platoul vast de deasupra, fiinta umana a modelat si a construit o adevarata capodopera a arhitecturii asiatice si mondiale, care avea sa devina capitala regala pentru Sri Lanka: „Stânca Leului”.
Înainte de amenajarea asezarii apropiate Kassapa, situl Sigiriya era deja locuit, dupa cum indica o serie de desene descoperite într-o grota alaturi de o statuie a lui Buddha culcata, de 30 de metri, datând din secolul al II-lea î.Chr.
Sigiriya a fost un complex monastic budist, iar dovezile arheologice sugereaza ca situl a avut o semnificatie religioasa timp de aproximativ 1.000 de ani, cu temple rupestre si locuri de meditatie sculptate în stânca.
La finele secolului al V-lea, Kassapa, fiul cel mic al regelui Anurâdhapura Dhatusena a intrat în conflict cu fratele mai mare, Mogallana, caruia îi revenea dreptul la tron, situatie neacceptata de mezin. Printr-un complot, acesta si-a detronat tatal, l-a zidit de viu si a preluat controlul regatului, expulzându-si fratele mai mare în India. Plecând în exil, Mogallana l-a avertizat pe Kassapa ca se va întoarce si îsi va razbuna tatal. Paranoic, dar si foarte prudent, uzurpatorul a parasit capitala regala Anurâdhapura în fruntea unei armate si s-a instalat la Sigiriya, stânca transformata într-o fortareata inexpugnabila, care beneficia si de un important rezervor de apa construit odinioara chiar de tatal sau.
O capodopera arhitecturala
Lucrarile de amenajare a noii capitale regale au durat putin în raport cu dificultatea si amploarea sarcinii de îndeplinit. Daca pe înaltimile ametitoare ale „Stâncii Leului” a fost edificata fortareata, în care accesul era posibil doar printr-un tunel de forma gurii imense a unui leu, la baza blocului urias de stânca s-au înaltat doua rânduri de ziduri de aparare si santuri, la sud si est; pe laturile de nord si vest protectia era asigurata în mod natural, de hatisurile junglei, care puteau împiedica o invazie masiva.
O alta ingenioasa realizare inginereasca si arhitecturala o constituie sistemul de alimentare cu apa a acestui „cuib de vulturi”, unde lichidul vital atât pentru oameni, cât si pentru superbele gradini amenajate aici sau pentru bazinele si fântânile „semanate” sub acoperisul cerului, a putut fi adus pâna la incredibila înaltime de 200 de metri, la o panta de curgere cu o diferenta de nivel de numai 50 de centimetri. Iar întregul mecanism a functionat fara a fi nevoie de niciun fel de forta umana.
Sigiriya reprezinta apogeul realizarilor artistice din Sri Lanka în perioada clasica. Astfel, faimoasele fresce ale fecioarelor ceresti prezinta maiestria artistica a pictorilor antici din Sri Lanka, cu detaliile lor rafinate si culorile vibrante.
Peretele Oglinzilor contine cea mai veche galerie de graffiti din lume, cu versuri scrise de admiratorii frescelor în alfabetul antic sinhala, iar gradinile terasate demonstreaza o arhitectura peisagistica sofisticata prin designul lor formal simetric si integrarea cu formatiunile stâncoase naturale. Nu întâmplator, Kassapa a ramas „autoexilat” în fortareata sa timp de 18 ani, înconjurat de o curte mai degraba feminina, alcatuita din circa 1.000 de tinere curtezane si pazit de o armata vigilenta, în asteptarea întoarcerii fratelui razbunator, Mogallana.
Nefericitul Kassapa a murit în mod tragic pe câmpul de lupta, în 497, iar odata cu el s-a încheiat si scurta perioada în care Sigiriya a fost capitala tarii.
Desemnata, în 1982, sit al Patrimoniului UNESCO, Sigiriya este recunoscuta pentru valoarea sa universala remarcabila, o capodopera a planificarii urbane antice, a ingineriei si a realizarii artistice, care demonstreaza înaltul grad de civilizatie din secolul al V-lea în Sri Lanka.
NICUSOR DINCA
Comentarii