Oamenii de stiinta au descoperit o cantitate importanta de ADN stravechi provenind de la diverse vietuitoare, printre care si mamuti lânosi, o specie disparuta, în excremente fosile de veverite, conservate în permafrostul canadian.
ADN-ul stravechi, conservat în vizuini care au fost închise ermetic, dateaza din urma cu 700.000 pâna la 3.000 de ani, oferind o perspectiva rara asupra evolutiei speciilor de-a lungul mileniilor în Yukon, un vast teritoriu salbatic din nord-vestul Canadei.
Pe lânga ADN-ul de mamut lânos, cercetatorii au descoperit, de asemenea, material genetic provenind de la lupi, bizoni, cai, un ghepard si sute de plante. Cercetarea excrementelor de veverita poate parea „mai putin atractiva” în comparatie cu aducerea la lumina a coltilor de mamut, a recunoscut Tyler Murchie, cercetator în paleogenomica la Universitatea McMaster din Canada, autor principal al studiului publicat în jurnalul stiintific Nature Communications. Însa, cantitatea „spectaculoasa” de informatii pe care o contin sugereaza ca aceste excremente fosile constituie o modalitate subestimata pentru o mai buna cunoastere a trecutului îndepartat al planetei, a adaugat el.
Initial, oamenii de stiinta intentionau sa studieze numai microbiomul acestei veverite (microflora si materialul genetic), însa ulterior ei au descoperit o „biodiversitate cu adevarat surprinzatoare de organisme”, dupa cum a declarat Murchie, datorita „comportamentului natural de arhivist” al acestor rozatoare.
Aceste veverite terestre arctice din genul Spermophilus erau active doar patru luni pe an si îsi petreceau restul timpului în hibernare. În aceasta scurta perioada de veghe, „trebuiau sa iasa si sa manânce cât de mult puteau”, a explicat cercetatorul. Astfel, veveritele îsi umpleau vizuinele cu nuci, seminte, frunze, oase, blana si orice altceva gaseau. Însa, cu timpul, cresterea permafrostului – un strat de sol înghetat permanent – a sigilat definitiv anumite vizuini, oferind o capsula a timpului perfect conservata.
Cercetatorii au descoperit chiar si un mic exemplar de veverita din aceasta specie, perfect conservat în gheata. „Pur si simplu adormise pentru un sezon si nu s-a mai trezit niciodata. Abia când un paleontolog a trecut pe acolo a fost descoperit”, a povestit Murchie.
Oamenii de stiinta au reconstituit 18 genomi mitocondriali, dintre care sase de la mamuti lânosi care au trait în perioade diferite. Este vorba despre genomi transmisi exclusiv pe cale materna, ceea ce permite urmarirea liniilor ancestrale. Procedura consta în asamblarea, cu ajutorul computerelor, a unor fragmente de ADN, ca piesele unui puzzle, dupa cum a explicat Murchie.
Colossal, o companie americana de biotehnologie, si-a anuntat recent intentia de a readuce la viata mamutul lânos, o specie disparuta în urma cu 4.000 de ani. Cu toate acestea, expertii si-au exprimat scepticismul, considerând ca animalul obtinut ar semana mai mult cu un elefant asiatic modificat genetic, informeaza AFP/Agerpres.
Colossal ar putea utiliza datele genetice descoperite de echipa lui Murchie, care vor fi puse la dispozitia publicului.
„Însa, ei au atât de mult ADN la dispozitie – genomi întregi proveniti de la diferite organisme – încât descoperirile noastre vor fi cu siguranta doar o picatura în ocean”, a spus cercetatorul, care nu colaboreaza cu aceasta companie.
Echipa sa lucreaza la un alt studiu care va descrie datele relevate de ADN-ul descoperit în excrementele de veverite despre evolutia mamutului lânos.
NICUSOR DINCA
Comentarii