La nivel global, oamenii folosesc în prezent circa 7.500 de limbi, cele mai vorbite – atât de vorbitori nativi, cât si de non-nativi – fiind engleza, chineza mandarina, hindi, spaniola, araba si franceza.
Desi par foarte multe, numarul lor este mult mai mic în comparatie cu diversitatea lingvistica din alte epoci. Cercetatorii au folosit modelarea matematica, precum si cunostinte de antropologie, lingvistica si demografie pentru a estima numarul limbilor folosite global într-o perioada începând cu circa 12.000 de ani în urma si pâna la sfârsitul Epocii de Gheata, un interval cunoscut sub denumirea Holocen.
Oamenii de stiinta au identificat o perioada cuprinsa între primul mileniu î.Hr. si primul mileniu d.Hr. când omenirea ar fi vorbit zeci de mii de limbi diferite.
Cercetatorii au pus în evidenta un declin important fata de aceasta „epoca de aur” lingvistica din cauza înlocuirii limbilor sub influenta unor factori precum expansiunea marilor imperii în Antichitate si colonialismului european din ultimele secole. „Limbile sunt importante pentru comunitatile lor. Transmit cunostinte, asocieri, amintiri”, a spus Claire Bowern, profesoara de lingvistica si antropologie la Universitatea Yale din Connecticut.
Multe familii lingvistice au aparut si au evoluat, aparând ulterior limba scrisa, în Mesopotamia – limba sumeriana si scrierea cuneiforma – în mileniul IV î.Hr., precum si în alte regiuni ca Egipt, China si Mesoamerica. Potrivit estimarilor cercetatorilor, numarul limbilor a atins un maxim cuprins între 30.000 si probabil peste 75.000 de limbi diferite utilizate global într-un anumit moment.
„Rareori ne dam seama ca, în urma cu câteva mii de ani, omenirea traia într-o lume culturala mult mai diversa decât cea pe care o cunoastem azi”, a declarat Damian Blasi, specialist în stiinte cognitive si antropolog evolutionist la Institutia catalana pentru cercetare si studii avansate din Spania. Cercetatorii au trebuit sa dea dovada de ingeniozitate pentru a elabora niste estimari. „Pâna recent, nu existau dovezi directe privind numarul limbilor. Nu ne putem baza pe sursele extrem de fragmentate din Antichitate. Dar pentru ca stim cum functioneaza relatiile dintre limbi si societati, folosim câteva ipoteze pentru a crea un model de simulare a diversitatii lingvistice de-a lungul timpului”, a spus Bowern.
Cercetatorii au folosit date referitoare la 171 de societati de vânatori-culegatori din Africa, America de Sud si Asia de Sud-Est pentru a estima marimea grupurilor etnolingvistice, fiecare reprezentând o limba diferita, la începuturile Holocenului. Au aplicat aceste date la estimari privind populatia de la acea vreme.
Oamenii erau dispersati în grupuri mici în diferite zone de pe glob si traiau ca vânatori-culegatori nomazi înainte sa apara agricultura si sa înfiinteze asezari permanente si culturi mai complexe. Potrivit estimarilor cercetatorilor, aceste grupuri disparate vorbeau, în urma cu 12.000 de ani, probabil 4.500 pâna la 6.200 de limbi. Odata cu cresterea graduala a populatiei în mileniul urmator si a schimbarilor aparute în societate, numarul limbilor s-a extins.
„Cresterea populatiei si folosirea agriculturii a dus la comunitati mai sedentare si a fost ideala pentru dezvoltarea multor, multor limbi mici”, a spus Bowern. Numeroase limbi, atât majore, cât si minore, au aparut si apoi au disparut: spre exemplu sumeriana, hitita, akkadiana, etrusca, diferite limbi folosite în Egiptul Antic si în China Antica, dar si câteva limbi africane cu plescaituri. Bowern descrie modalitatea prin care au disparut unele limbi.
„Oamenii care vorbeau acea limba au fost ucisi sau oamenii care vorbeau acea limba au trecut sau au fost fortati sa treaca la alta limba”, a spus ea.
Limbile vechi pot evolua în limbi noi, asa cum latina, limba Romei antice, s-a transformat în franceza, italiana si spaniola în secolele care au urmat destramarii Imperiului Roman de Apus în 476 d. Hr. Puterile coloniale au practicat adesea imperialismul lingvistic. Spre exemplu, Anglia a luat masuri severe împotriva limbii irlandeze în Irlanda, Spania a interzis limbile indigene în Americi, iar Portugalia a interzis limbile indigene în Brazilia. La fel, Franta a impus franceza în coloniile sale africane, iar Japonia a suprimat limba coreeana în Coreea.Unele au reusit sa reziste: limbile incasilor, mayasilor si aztecilor au supravietuit eforturilor de suprimare duse de spanioli.
Bowern spune ca „90% din populatia globului vorbeste 10% din limbile lumii, asadar sunt multe, multe limbi cu un numar mic de vorbitori si de utilizatori”.
NICUSOR DINCA
Comentarii