Pe 13 si 14 iulie 1936, celebra casa de licitatii Sotheby’s a adus în atentia publicului un numar impresionant de piese ale marelui matematician si fizician englez Isaac Newton (1773-1857), care ramasesera într-un semianonimat dupa moartea savantului.
Ca valoare de adjudecare (14.000 de lire sterline), operele de arta semnate de Rubens si Rembrandt au reprezentat „vedetele” licitatiei, în timp ce o documentatie consistenta abia s-a ridicat la 9.000 de lire. Cunoscatori ai vietii si activitatii lui Newton afirma categoric ca acestea din urma sunt cu mult mai valoroase. Unul dintre motive consta în faptul ca lucrarile apartin cronologiei, interpretarii biblice si alchimiei.
Anticiparea Apocalipsei?
Aparent surprinzatoare fata de imaginea cu care era „acreditat” omul de stiinta, lucrarile sale oculte, pastrate în manuscris, releva preocuparea acestuia pentru a identifica o legatura solida în ideea formarii unei viziuni unice asupra lumii. El a încercat sa prezica apocalipsa care urma sa fie previzibila teoretic (cu referire la anul 2060), prin masuratori arhitecturale si informatii cheie gasite în piramide, care ar putea fi legate de Biblie. Nu era însa o descoperire personala, ci rezultatul a numeroase lecturi filosofice, stiintifice, religioase si artistice.
Biografii sai au identificat o puternica influenta a lui Aristotel, precum si a lui Thales din Milet, din care a retinut ca „un anumit spirit infinit patrunde tot spatiul în infinit si contine si învioreaza întreaga lume”.
Mult mai putin cunoscuta, dar cu o puternica influenta asupra lui Newton a fost cartea Misterele naturii si ale artei de John Bate, un amestec de gândire stiintifica combinata cu filozofie si accente oculte. Autorul recomanda în mod special ca persoanele cu adevarat pasionate de aceste domenii delicate sa-si construiasca foarte atent propriile sisteme, dar sa le pastreze secrete.
Sacru si profan
Newton a riscat critica publica si chiar declararea ca eretic, din cauza experimentelor sale în alchimie si ocultism. In lucrarile sale secrete, Newton vede în alchimie o posibilitate de a identifica intentiile Creatorului.
Unul dintre principalele lui obiective în cercetari a fost sa descopere piatra filosofala, un material despre care se credea ca putea transforma metalele în aur si chiar poate ajuta la prelungirea vietii.
El a folosit demonstratia alchimica cunoscuta sub numele de Arborele Dianei ca dovada a existentei pietrei filosofale si a faptului ca metalele ar avea un fel de viata. Cunostintele din domeniul alchimiei i-au permis lui Newton sa abordeze problema gravitatiei cu mai multa acuitate decât contemporanii sai.
In secolul al XVII-lea, stadiul cunostintelor asupra naturii nu permitea acceptarea teoriei ca un obiect poate influenta deplasarea altuia, fara ca între ele sa existe contact fizic, proprietate considerata drept un fenomen magic sau ocult.
Scrisoare catre Dumnezeu!
Isaac Newton avea o personalitate labila. Aceasta afirmatie alaturata unui nume ilustru al stiintelor este socanta, dar are o acoperire legata chiar de pasiunea extrema a lui Newton pentru alchimie.
Se afirma ca el era foarte afectat de statutul ilicit al acesteia, instaurat înca din 1404. La acea vreme, Coroana se temea de alchimie, deoarece transformarea plumbului în aur ar fi destabilizat economia tarii, prin intermediul monedelor contrafacute.
Cu toate acestea, contextul obiectiv nu explica excesele si faptele sale patologice, între care se înscriu transformarea unui bun prieten în cel mai aprig inamic si o scrisoare adresata… lui Dumnezeu, în care facea marturisiri dintre cele mai inofensive, dar si unele absolut terifiante.
Este înca un aspect ce poate sugera o anume legatura cu atractia catre alchimie, care a fost considerata de societatea engleza puritana, chiar si dupa dezincriminarea ei, ca un pacat major.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii