In zilele noastre, conflictul dintre generatii se manifesta mult mai pregnant ca in alte timpuri, poate si din cauza ca adolescentii din ziua de azi sunt mult mai emancipati decat erau in tinerete parintii sau bunicii lor. Paradoxal, tocmai in familiile in care parintii se vor a fi prieteni si confidenti ai copiilor, acest conflict apare mai des si ia forme mai grave. Iar dorinta de a le oferi odraslelor tot ce isi doresc, pe principiul ca „trebuie sa-si traiasca din plin tineretea” este mai curand paguboasa si poate genera situatii dramatice – iata ideea pe care vrea sa o transmita filmul „Alpha Dog”, ce ruleaza, de saptamana aceasta, pe marile ecrane de la noi.
„Inchisul ochilor” nu e o solutie
Este un film la care parintii ar face bine sa-si ia copiii-adolescenti de manuta si sa-l vizioneze impreuna, pentru ca atat unii cat si ceilalti vor avea de invatat. Lectia pe care vrea sa o transmita aceasta pelicula nu e usor de uitat. Spre deosebire de „lupii moralizatori” care, de saptamani bune, ne tot agaseaza pe la diverse posturi de televiziune si prin presa, criticand relatiile prea familiare dintre copii, parinti si profesori, relatii ce iau uneori o turnura tragica pentru verigile cele mai slabe din acest lant – copiii – regizorul Nick Cassavetes pune problema in cu totul alt ton. De altfel, acesta este si scopul pe care si-l propune filmul Alpha Dog: de a arata parintilor unde poate duce atitudinea prea relaxata fata de copiii lor, de a trage un semnal de alarma, dovedind ca „inchisul ochilor” la boroboatele acestora constituie o grava greseala.
Nu intamplator, productia este inspirata dintr-un fapt real. In august 2000, la instigarea unui traficant de droguri in varsta de 20 de ani, pe numele sau Jesse James Hollywood, mai multi adolescenti il rapesc pe un coleg de-al lor, Nicholas Markowitz, de 15 ani. Dupa ce victima si rapitori petrec de minune, cu droguri, alcool si fete, timp de cateva zile, lucrurile scapa de sub control si Markowitz este ucis. Hollywood fuge din oras si este dat in urmarire generala, fiind cel mai tanar criminal aflat vreodata pe lista „America’s Most Wanted”.
Moarte pentru moarte
Se pare ca Nick Cassavetes ar fi dorit inca de atunci sa inceapa filmarile, inspirandu-se din aceasta tragedie, dar a inteles ca o asemenea initiativa ar fi daunat mersului anchetei si a preferat sa astepte rezolvarea cazului. Un exemplu de deontologie profesionala din care colegii din audiovizualul romanesc ar trebui sa se inspire, inainte de a identifica deja „vinovatii” unor cazuri inca neclarificate de justitie…
Cei implicati in uciderea adolescentului au fost condamnati la pedeapsa capitala sau la inchisoare pe viata. Principalul autor, Jesse James Hollywood, a fost capturat in 2005, in America de Sud si mai mult ca sigur ca va fi si el condamnat la moarte. Orice ati spune, americanii nu se joaca de-a justitia…
Cand rasul devine rictus
In povestea transpusa pe ecran masculul-alfa, altfel spus „capul rautatilor” este Johnny Truelove (interpretat de Emile Hirsch), un traficant de droguri pe atat de tanar pe atat de lipsit de scrupule, in vreme ce victima este Zack Mazursky (Anton Yelchin). Dupa ce fratele vitreg al acestuia, admirabil jucat de Ben Foster, ii trage clapa lui Truelove, „uitand” sa plateasca o datorie de 1200 dolari, liderul bandei hotaraste sa se razbune, rapindu-l pe Zack din apropierea luxoasei vile a parintilor sai. Dar, odata luat prizonier, nimeni nu stie ce sa faca cu el…
In cele din urma, pustii, teribilisti ca orice adolescent modern, pusi pe fapte mari (unul dintre ei are pe peretele camerei un poster cu „Scarface”) dar timizi in a le pune in practica, hotarasc sa-l duca la casa de vacanta a parintilor unuia dintre ei, in suburbiile Californiei, la San Gabriel Valley. Aici, Zack traieste aventura vietii sale, vazandu-se ispitit de fete frumoase si dornice de distractie, sau invitat sa prizeze droguri si sa bea bere si whisky dupa bunul plac.
In acest punct, spectatorul este debusolat, nestiind daca asista la o drama, asa cum s-ar fi asteptat, sau la o comedie in genul „Rascumpararii Marii Capetenii Indiene”, a lui O’Henry, in care rapitorii si victima intretin o complicitate hazlie. Este insa o capcana intinsa cu dibacie de Cassavetes, intrucat foarte curand Johnny Truelove isi va dezvalui adevaratul chip, de o violenta hada, mostenita, desigur, de la tatal sau, Sonny (interpretat de un Bruce Willis nu prea convingator…). Acesti pusti, care se pretind „rebeli fara cauza”, asemeni lui James Dean, dar sunt de fapt rebelii unei cauze pierdute, isi dau si ei arama pe fata. Din amabili devin agresivi, chipurile lor angelice se schimonosesc in rictusuri, iar violenta de limbaj a acestor adolescenti dominati de o inexplicabila ura si acoperiti cu tatuaje „razboinice” socheaza.
Parinte: cea mai grea meserie
In schema mai intra si mama lui Zach, jucata de Sharon Stone, ce face un rol excelent, identificandu-se perfect cu parintele ingaduitor care isi da seama ca a gresit vrand sa-i fie amic copilului sau dar uitand sa ramana parinte. Marea surpriza o reprezinta insa prezenta pe afis a lui Justin Timberlake, in rolul prietenului lui Johnny, Frank. Cantaretul american, luat peste picior de presa, inaintea turnarii filmului, demonstreaza insa un talent actoricesc remarcabil, fiind poate, alaturi de Foster, piesa de rezistenta a filmului. Aparent cel mai apropiat de Zack, el se dovedeste in final a fi cel mai periculos, deznodamantul tragic datorandu-i-se in mare parte. O dovada in plus ca si masculii beta pot da lovituri mortale…
GABRIEL TUDOR
Comentarii