Au fost puse in circulatie, in mai multe randuri, informatii contradictorii referitoare la pilula contraceptiva si la efectele sale secundare asupra femeilor care o utilizeaza. Unele studii alarmiste au sporit nelinistile, pana cand Centrul International de Cercetari asupra Cancerului (CIRC) a facut publica urmatoarea concluzie: contraceptivele estoprogestative maresc usor riscul de cancer de san, de col uterin si de ficat.
Contraceptive controversate
Potrivit cercetarilor respective, pilula anticonceptionala a intrat in categoria cancerigenelor de grupa 1, cea mai periculoasa, corespunzatoare produselor pentru care exista suficiente indicii asupra insusirilor lor cancerigene. Chiar daca riscul este considerat a fi unul scazut, numai o comparatie intre numarul femeilor care folosesc pilula si incidenta cancerului de san e suficienta pentru a face trimitere la o situatie deloc de neglijat.
Peste 100 de milioane de femei din intreaga lume adopta aceasta masura contraceptiva, ceea ce inseamna circa 10% din femeile aflate la varsta procrearii (dar 16% in tarile dezvoltate!). Iar utilizarea acestor estroprogestative sub forma de pilule, dar si de plasturi, a inelului vaginal si a injectiilor, se afla in crestere continua: in urma cu doua decenii, circa 40% din femeile de 20-44 de ani foloseau pilula si celelalte metode; astazi s-a ajuns la 60%.
Efecte pe termen lung
In Europa, cancerul de san e de departe cel mai frecvent (27,4% din totalitatea formelor de cancer) si cel care face cele mai multe victime (dupa ultimele estimari, circa 130.000 de decese pe an). Boala afecteaza o femeie din opt, pe parcursul vietii si inregistreaza un progres clar in tarile dezvoltate. De pilda, in SUA, ea a crescut cu 130% in ultimii 30 de ani, fata de o crestere cu 27% a celorlalte forme de cancer. In Franta, numarul cazurilor s-a dublat in 20 de ani – de la 21.200 in 1980, la 41.800 in 2000.
Care ar fi rolul pilulei in acest flagel? Potrivit specialistilor CIRC, utilizarea hormonilor de sinteza (estroprogestativi) determina proliferarea celulelor epiteliale ale sanului, expuse astfel hormonilor timp de trei saptamani pe luna, fata de 10-14 zile, in cazul unui ciclu natural. Aceasta se intampla frecvent incepand din adolescenta, in contextul intarzierii menopauzei, ceea ce prelungeste deci durata de expunere a femeii. Pe de alta parte, hormonii de sinteza se elimina mai greu decat cei naturali: stocati in tesuturile grase, continua sa fie eliberati in sange, mult timp dupa incetarea folosirii pilulei.
Consecinte pozitive?
Sa fie oare cele aratate mai sus suficiente pentru a considera ca pilula contraceptiva e responsabila de evolutia ingrijoratoare a cancerului de san? Specialistii afirma ca o treime din noile cazuri au la origine fenomenul de imbatranire a populatiei, o alta treime se datoreaza imbunatatirii metodelor de depistare (deci nu raman foarte multe cazuri necunoscute) si ultima treime e cauzata de schimbarea modului de viata (familiile au mai putini copii si procreati mai tarziu decat inainte cu cateva decenii, stresul, fumatul, pilula etc.).
In societatea actuala, tesuturile hormonosensibile (sani, ovare, prostata) sunt supuse mai multor stimulenti: hormoni de crestere utilizati in hranirea animalelor ce ne servesc drept hrana, pesticide care se comporta in corpul nostru la fel ca niste hormoni s.a.m.d. Problema e totusi mult mai complexa. Potrivit CIRC, consumul de estroprogestative micsoreaza riscul de cancer de endometru (peretele uterului) si de ovare. Punand in balanta datele mentionate, Organizatia Mondiala a Sanatatii a stabilit ca beneficiile utilizarii pilulei ar fi mai importante decat riscurile. Cel putin, pentru moment, aceasta e concluzia oficiala.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii