Capitala Cubei, orasul atat de indragit de marele Hemingway, a fost fondata, dupa cum spune traditia, de conchistadorul spaniol Diego Velásquez de Cuéllar. El a ridicat in 1515, o prima asezare, in partea sudica a orasului de astazi, dar aceasta a fost repede parasita din cauza mlastinilor care se intindeau de jur-imprejur si mutata, in 1519, pe locul unde se afla acum.
Asezata intr-un loc strategic usor de aparat, Havana a devenit repede punctul de oprire si de adunare a corabiilor spaniole care se indreptau spre casa, incarcate cu aur adunat din Peru sau Mexic. In acelasi timp orasul a devenit un punct ravnit de piratii englezi, francezi sau olandezi, impunandu-se fortificarea sa urgenta. In acest scop a fost ridicat Castillo del Morro in 1610, acesta devenind centrul unei retele din fortificatii.
Impreuna cu Castillo del Punta, acesta se inalta si astazi la intrarea in port si, in jurul anilor 1700, facea imposibil accesul nedorit in cetate. La aparitia tunurilor grele pe vasele de razboi englezesti situatia s-a schimbat si, la sfarsitul lui august 1762, englezii au cucerit orasul dupa un asediu de trei luni. Ei nu au ramas insa prea mult aici, pentru ca in Europa se incheiase Razboiul de Sapte Ani si Spania primea inapoi Havana in schimbul Floridei.
In 1895 izbucneste Razboiul de Independenta, razboi care se incheie prin Tratatul de Pace de la Paris din 10 decembrie 1898. Spania renunta la suveranitatea asupra Cubei care se declara independenta in 1902, dar traieste sub protectorat american. Incetul cu incetul Havana devine un oras cu o viata de noapte trepidanta, un loc dominat de politicieni corupti si de mafie, un loc unde veneau sa spele bani conducatori ai lumii interlope ca Lucky Luciano sau Meyer Lanski.
Coruptia crescanda a dus la o noua revolutie si, la 1 ianuarie 1959, Fidel Castro a intrat in Havana inlaturan-du-l pe dictatorul Fulgencio Batista, instalat din 1952. Statele Unite au intrerupt orice flux financiar si lipsa de bani a noului guvern a facut ca vechea Havana sa fie neglijata. Acest lucru a avut insa un oarecare avantaj, deoarece vechile constructii au scapat ca prin minune, stilul orasului n-a fost alterat si a ramas unul dintre cele mai unitare exemple de arhitectura baroca si neoclasica.
Programul de restaurari a inceput din 1980, renascand vechile cladiri coloniale. Marturie a istoriei orasului sta Catedrala San Cristobal construita intre 1660-1724 si inchinata patronului spiritul al Capitalei. Inaltata pe tarmul marii de catre calugarii iezuiti, este considerata una dintre cele mai importante realizari ale barocului italian. In Plaza de Armas, considerata centrul vietii cubaneze, este construit Palatul capitanilor generali, resedinta a guvernatorilor spanioli, devenit din 1909 sediul Presedintiei si tranformat ulterior in Muzeu al Orasului.
Cladirea adaposteste obiecte evocand viata Cubei de la descoperirea ei de catre Cristofor Columb in 1492 pana la Revolutia din 1959. In oras exista de asemenea un muzeu inchinat lui E. Hemingway, Universitatea, fondata in 1728, biblioteci si parcuri, teatre si multime de baruri. Strazile inguste ale vechiului oras sunt pline de amintiri, nimic neputand sterge din memoria colectiva amintirea conchistadorilor de odinioara.
IRINA STOICA
Comentarii