Un subiect de discutie etern si care intotdeauna da fiori este parasirea acestei lumi. Fara a intra in amanunte si in tot felul de consideratii, vom spune doar ca mai putin moartea asa-zisa naturala ne creeaza neliniste, cat cea imprevizibila, survenita in urma unor boli sau accidente. Organizatia Mondiala a Sanatatii a facut public de curand cele mai noi statistici referitoare la cauzele de deces pe mapamond, care rastoarna intrucatva ierarhiile nefaste inregistrate pana acum.
E bine sa le cunoastem, chiar daca nu au cum sa ne faca placere, pentru a sti de ce ar trebui sa ne ferim mai mult. Avem astazi mai multe riscuri de a muri din cauza problemelor cardio-vasculare, decat in urma unei infectii. Potrivit OMS, maladiile ucigase „clasice”, cum sunt tuberculoza, paludismul, SIDA, bolile infectioase (rujeola, meningita, diaree infantila), lasa incet-incet locul celor cronice, atacurilor cerebrale, afectiunilor cardiace.
Acestea se afla la varful clasamentelor de date statistice culese din cele 193 de state membre ale organizatiei. De asemenea, imbatranirea populatiei din tarile sarace are o tendinta categoric crescatoare in urmatorul sfert de secol. O asemenea evolutie se explica in tarile bogate prin imbatranire, iar in cele in curs de dezvoltare printr-o adevarata explozie a tabagismului, a obezitatii, a sedentarismului, asociata – in mod paradoxal – malnutritiei. Altfel spus, calitatea hranei e in general dezastruoasa: chiar daca are multe calorii, mancarea e saracita in elemente nutritive.
Estimarea precedenta, facuta de OMS in anul 2004, arata deja ca bolile cardiace de tipul infarctului stau la originea a 12,2% din decesele inregistrate. Urmau, in ordine: atacurile cerebrale – 9,7%, infectiile respiratorii grave – 7%, bronsita cronica – 5,1%. Si SIDA era o amenintare redutabila (3,5% din mortalitatea mondiala); totusi, daca se tine cont ca peste 33 de milioane de oameni s-au infectat in 2007, estimarile sunt departe de situatia reala.
Fumatul se afla insa in centrul atentiei, el „cucerind” tot mai mult teritoriu in tarile in curs de dezvoltare, ca important factor declansator al afectiunilor cronice (infarct, emfizem, bronsita cronica. Industria tutunului – o veritabila industrie a mortii – ucide anual o treime, pana la jumatate din consumatorii fideli, fiecare fumator scurtandu-si, viata, in medie, cu 15 ani. Numarul deceselor atribuite acestui factor de risc major (in patologii cardio-vasculare, atacuri cerebrale, boli pulmonare cronice, inclusiv cancer pulmonar, al bronsitei si al traheei, tuberculoza) a depasit 5,4 milioane in 2004 si va atinge 8,3 milioane in 2030!
Predictiile pentru urmatorii 22 de ani confirma pe pozitii actualii lideri ai mortalitatii din cauza bolilor (organele cele mai afectate – inima 15% si creierul 12,1%), dar li se va adauga un neasteptat outsider: accidentele rutiere. Aflate in prezent pe locul 9, ele vor urca in 2030 pe locul 5. In anul respectiv, cancerul, maladiile cardio-vasculare si accidentele rutiere vor trimite pe lumea cealalta o treime din numarul celor ce vor muri. Se vor clasa in schimb mult mai jos tuberculoza si diareele infectioase. Statisticile sanitare ne arata si ca tarile europene au unele probleme privitoare la speranta de viata.
Acum o jumatate de veac, un nou-nascut european spera sa traiasca 66 de ani, unul asiatic 41 de ani, unul sud-american 51 de ani si unul din Africa subsahariana doar 38 de ani. Intre timp, s-a progresat cu 27 de ani in Asia, dar in sudul si vestul Europei cu 15 ani, iar in est numai cu 4 ani. Diferenta intre est si vest pare si mai impresionanta, analizata pe sexe: de 50% la barbati si 80% la femei, in defavoarea esticilor (intre care ne aflam si noi, romanii). Cum spuneam mai sus, ne aflam in fata unor statistici care nu pot fi nicicum optimiste, dar tocmai de aceea trebuie sa le luam in serios si sa ne revizuim modul de viata.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii