Asezat pe malurile raului Liffey, Dublinul este un oras proaspat si tineresc in ciuda vechimii sale si a unei istorii mai putin binevoitoare cu locuitorii sai. Cunoscut din scrierile lui James Joyce, orasul se mandreste cu cele peste 700 de carciumioare – vestitele pubs – cu strada comerciala Grafton, etaland cele mai noi modele de imbracaminte din toata lumea, si cu berea de la Guiness, fabrica avand cel mai mare export din lume.
Capitala a Irlandei, Dublinul este atestat documentar din 291. In 841 este cucerit de normanzi care sunt alungati abia in 1170 cand este cucerit de englezi care construiesc aici un castel si catedrala Christ Church. In 1591 regina Elisabeta finanteaza infiintarea Univeristatii Trinity College, ca un bastion in lupta impotriva catolicismului. Biblioteca de aici adaposteste manuscrise de mare valoare, printre care o copie dupa Cartea de la Kells, evangheliar din secolul al IX-lea.
Una dintre podoabele orasului este Catedrala Sf. Patrick, catedrala a carei restaurare a fost sponsorizata de fabrica de bere Guiness. Aici a fost decan un alt mare scriitor, Jonathan Swift, autorul cunoscutei carti „Calatoriile lui Gulliver”. Din secolul al XVII-lea, Dublin a devenit centrul unei puternice miscari de eliberare nationala ajungand in aprilie 1916 principalul centru al unei miscari antiengleze. Din 1922 orasul este capitala noului „Stat liber Irlanda”.
Cu toate ca strazile din Dublin sunt inguste si intunecoase, orasul este impunator si elegant. La acest aer de maretie contribuie o multime de constructii printre care Muzeul National cu colonadele sale, Posta Centrala, cladirea fostului parlament irlandez, Catedrala St. Mary, podurile de piatra care traverseaza raul orasului.
Locuitorii sunt prietenosi, gata sa stea de vorba cu strainii si mandri de orasul lor si de oamenii vestiti pe care i-a dat Irlanda. De fapt am putea spune, fara rautate, ca cea mai mare parte dintre scriitorii Marii Britanii sunt de origine irlandeza. In afara marelui Shakespeare – nascut chiar in inima Angliei – literatura britanica mentioneaza nume irlandeze sonore. Este destul sa-i amintim pe Oscar Wilde, Flann O’Brien, Brendan Beham si, in mod deosebit, pe cei trei laureati a Premiului Nobel care s-au nascut aici. Este vorba de William Butler Yeats, George Bernard Show si Sammuel Bekett.
Toti acestia, atat timp cat au ramas in Irlanda, aveau o a doua casa in cate un bar in care se tineau adevarate cenacluri literare. Exista si un muzeu al scriitorilor expunand obiecte legate de viata acestora.
De fapt, cea mai poetica zona a orasului vechi este Temple Bar, fostul cartier hughenot, in care barurile de acest gen sunt completate de teatre si galerii de arta, creandu-se astfel o atmosfera boema, nespus de placuta. Orasul cunoaste si beneficiile vietii moderne. Are aeroport international, industrie navala textila si chimica, institute de cercetari si inca o universitate alaturi de cea din secolul al XVI-lea. Gradina Zoologica, fondata in 1830, ii incanta pe vizitatori, dar cei mai multi dintre ei prefera sa urmareasca pe acei „Oameni din Dublin” ai lui James Joyce, prozator care, desi a parasit Irlanda din 1904, a pastrat toata viata in suflet o dragoste imensa pentru locurile natale.
IRINA STOICA
Comentarii