Negustor la origine, initiator al comertului dintre Franta si Levant si fara indoiala cel mai de seama economist si finantist al Evului Mediu european, Jacques Coeur si-a pus amprenta inconfundabila asupra situatiei economice a regatului Frantei, reusind sa faca, in doar cateva decenii, dintr-o tara pustiita de Razboiul de o Suta de Ani una dintre marile puteri ale vremii. Dupa ce si-a faurit un renume de negustor priceput si indraznet, initiind relatii comerciale cu bogatele state italiene si levantine, Coeur a fost convocat la Paris de catre regele Carol al VII, care l-a numit vistiernicul sau, dandu-i mana libera asupra finantelor Frantei.
Ideile sale novatoare, reformele lui majore au dus la dezvoltarea fara precedent a economiei franceze si la dobandirea unui rol major al Frantei in comertul mediteranean, rol care va fi pastrat vreme de secole. Priceperea sa in materie de comert a fost dublata de o rara abilitate diplomatica si de aceea regele l-a trimis in calitate de ambasador la Papa Nicolae V, pe care l-a convins sa acorde Frantei o imputernicire speciala, ce-i permitea sa faca negot cu mahomedanii! In acelasi timp, convins ca finantele sunt nervul razboaielor, el a pledat pe langa rege sa continue infruntarea cu Anglia, pentru unificarea intregii Frante sub un singur sceptru.
Nu-i mai putin adevarat ca in tot acest timp, s-a imbogatit considerabil, devenind cea mai avuta persoana particulara din intreaga Europa: marile erau acoperite de corabiile sale, avea domenii intinse, intemeiase universitati si scoli, construia catedrale si castele. Era, cu alte cuvinte, un rege, doar ca ii lipsea coroana. Firesc, a starnit invidia si suspiciunea monarhului de drept, care de altfel ii era si dator vandut. Imediat s-a formulat acuzatia ca Jacques Coeur ar fi otravit-o pe amanta regelui, Agnes Sorel, in februarie 1450, si marele finantist a fost arestat si deposedat de toata averea. Dupa trei ani de temnita, a reusit sa scape si si-a gasit refugiu la curtea Papei Nicolae V, vechiul sau prieten, murind, pe 25 noiembrie 1456, in timp ce conducea flota papala spre Rhodosul asediat de otomani.
GABRIEL TUDOR
Comentarii