• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 2 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 2 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Un mare eseist sarb: Vladimir Velmar-Jankovici

Un mare eseist sarb: Vladimir Velmar-Jankovici

15 iunie 2000
in Glob
A A

          
           Din ultimul numar al revistei „Caiete critice" (director Eugen Simion), lansat cu mare interes la recent încheiatul Târg international de carte de la Bucuresti, am retinut dosarul intitulat „Literatura româna în regimul libertatii (1990-2000)", ancheta la care raspund câtiva scriitori si critici contemporani, grupajul „Anul Eminescu la Belgrad", interviul lui Razvan Voncu realizat cu Radislav Trkulja, un extraordinar pictor din Belgrad si prezentarea facuta de Miljurko Vukadinovici marelui eseist Vladimir Velmar-Jankovici, dramaturg, nuvelist, eseist, critic si psiholog. Nascut la 10 august 1895 la Caglic (Slavonia), Vladimir Velmar-Jankovici a terminat facultatea de Drept la Zagreb pentru ca în perioada interbelica (1918-1941) sa lucreze ca functionar superior pe lânga Ministerul Culturii din Belgrad.

              În timpul celui de-al doilea razboi mondial, din 1941 pâna în 1944, Velmar-Jankovici a fost adjunctul lui Vladimir Jonici, ministru al culturii în guvernul lui Milan Nedici. Din 1944 a trait în emigratie, mai întâi în Italia, apoi în Spania, la Barcelona. A murit într-un accident de circulatie, în noaptea de 11 spre 12 august 1976, la o zi dupa ce împlinise 81 de ani. Este înmormântat în cimitirul din Barcelona, sub numele „Profesor V. J. Wukmir". Din marea sa opera, „Caiete critice" s-a oprit la un fragment din studiul „Privire de pe Kalemegdan", premiat la data aparitiei, în 1938, cu Premiul Academiei Regale sârbe. Voi reproduce si eu (prin bunavointa „Caietelor critice") câteva fraze ale eseistului Vladimir Velmar-Jankovici. Si asta pentru ca o privire de pe Kalemegdan, cetatea Belgradului, am aruncat si eu la începutul acestei veri, m-am lasat si eu prada gândurilor în fata imensei panorame a orasului si a râului Sava care se uneste cu Dunarea si m-am întrebat în gând de ce oare tineau turcii atât de mult la acest loc. De aici am transmis Belgradului ultimul meu salut înainte de a pleca.
          
          Facir-Bajir
          
           „Turcii au numit Kalemegdanul Facir-Bajir, Dealul meditatiei. Turcii, mai ales adevaratii osmanlâi, erau oameni seriosi, contemplativi. Atunci când nu se luptau pentru onoarea împaratiei, simteau nevoia de a-si trimite gândurile legate de destin spre înalturi, linistit, într-o tihna care semana cu somnolenta. Meditatiile lor erau pioase, reculese si putin triste, glose mai triste fata de Coran. Pentru acel mod de viata oriental, pentru lumea aceea care se stinge o data cu împaratia încetul cu încetul, erau necesare orizonturi deschise, privelisti întinse pentru odihna ochiului si a sufletului. Si conacul vizirului din Belgrad avea pereti de sticla, pentru o mai întinsa si profunda privire asupra destinului intr-un mod spiritual s-a gasit acea denumire de «deal al meditatiei». Platoul acela întins din jurul orasului, acel mic podis de pe promontoriul belgradean, invita la urzirea gândurilor dedicate Belgradului si destinului sau, care dezvaluie semnificatia tainica a orasului nostru. De aici se poate auzi mustrarea, se poate afla consolarea, se poate dori odihna. Aici visele egoiste îsi gasesc moartea, nervii agitati îsi gasesc balsamul… Vazut de pe Avala, Belgradul este doar ideea de oras, un oras ca o biserica alba, luntrea pasnica a orasului, departata chemare luminoasa în noapte. De pe Avala, Belgradul se întrezareste vag, nu i se simte pulsul; este înconjurat de uriasa întindere în profunzime a peisajului si topit în aceasta. Acesta e orasul pe care calatorul l-a parasit deja la Torlak, iar de pe Avala îi transmite ultimul salut…"
          

ShareTweet
Articolul precedent

Gulii umplute

Urmatorul Articol

Microbii care ne protejeaza

Articole Similare

Glob

Combaterea obezitatii se rasfrânge asupra meniurilor

2 februarie 2026

Lina Axmacher a cutreierat mult timp, cu pofta, scena culinara din New...

Glob

Caii pot simti frica la oameni

26 ianuarie 2026

Conform unui studiu realizat de o echipa de oameni de stiinta din...

Glob

„Razboi” împotriva alimentelor ultraprocesate

19 ianuarie 2026

Administratia americana „declara razboi” produselor ultraprocesate si zaharurilor adaugate în alimente, încurajându-i...

Glob

„Inamicul” soldatilor romani

13 ianuarie 2026

La frontiera nordica a Imperiului Roman, soldatii romani care aparau Zidul lui...

Glob

Cum au aparut pisicile domestice în Europa?

28 decembrie 2025

Fie ca sunt pisici din rasele Siameza, Persana, Maine Coon sau ca...

Glob

Mozaicul Ketton

22 decembrie 2025

Un mozaic roman descoperit recent în Marea Britanie înfatiseaza o versiune pierduta...

Urmatorul Articol

Rata cu mazare boabe

Tort Indiana cu fructe de sezon

Sufleu de cirese cu smântâna

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

29 ianuarie 1499 – S-a nascut Katharina von Bora

2 februarie 2026

Katharina von Bora (nascuta pe 29 ianuarie 1499 si decedata pe 20...

Citeste mai departe
Blitz

Rob Reiner – uriasul blând al Hollywoodului

2 februarie 2026

Rob Reiner (1947-2025), unul dintre cei mai iubiti si respectati creatori de...

Citeste mai departe
Blitz

Metamorfoze: de la cuvinte la forme

2 februarie 2026

Muzeul Cartii si Exilului Românesc din Craiova gazduieste, în perioada 15 ianuarie...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Cum sa „pacalim” guturaiul?

2 februarie 2026

Pentru cine nu stapâneste „memoria lexicala” a vremurilor din urma cu 50-60...

Citeste mai departe
Femina Club

Efect surprinzator

2 februarie 2026

Indemnul practicarii unei activitati fizice zilnice cu impact asupra starii de sanatate...

Citeste mai departe
Femina Club

Chiftele de legume

2 februarie 2026

250 g dovlecei, 250 g cartofi, 125 g morcovi, 125 g cascaval,...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.