Comandant sef al Armatei Britanice pana in clipa mortii, feldmaresalul Duce de Wellington s-a nascut in Irlanda, la Dublin, la 1 mai 1769. El a fost eroul care l-a invins definitiv pe Napoleon Bonaparte in decisiva Batalie de la Waterloo (1815). De asemenea, el l-a alungat si pe fratele lui Bonaparte, Joseph (pus rege al Spaniei), in 1813. Uriase merite militare a avut si in campaniile din India (marea victorie a britanicilor in Batalia de la Seringapatam, din 1799). Istoricii amintesc de fabuloasa sa cariera militara, care cuprinde peste saizeci de batalii cu participare directa, in calitate de comandant si strateg. Din acest punct de vedere, gandirea defensiva a lui Wellington a fost cea care l-a umilit pe Napoleon Bonaparte si l-a facut pe ducele irlandez faimos in toata Europa.
Crescut si educat pentru o cariera militara, Wellington nu a uitat nici o clipa ca era nascut in Irlanda catolica (el fiind botezat conform Bisericii Anglicane). Meritele sale l-au impus in Partidul Tory (conservator), care l-a propulsat spre Parlamentul de la Londra. Astfel, dupa o cariera militara exceptionala, Ducele de Wellington a fost numit prim ministru de doua ori: intre 1828 si 1830 (sub regii George al IV-lea si William al IV-lea) si apoi intre 14 noiembrie si 10 decembrie 1834.
Din cauza „Legii pentru emanciparea catolica” din 1829, Wellington l-a provocat la duel pe baronul de Winchilsea (care a jignit papalitatea), din partea partidului Whigs (Perucile). In dimineata duelului, 21 martie 1829, baronul nu a ridicat pistolul spre adversar, iar Wellington a tras (se spune ca intentionat) pe langa preopinent. Incidentul s-a stins cand baronul i-a cerut scuze in scris…
In intensa sa cariera politica, Ducele de Wellington a fost de mai multe ori ministru si chiar lider al Camerei Lorzilor. A decis sa se retraga din politica in 1846, la 77 de ani. Se spune ca era urmarit ca de un cosmar de moartea omului politic William Huskisson, care a fost calcat de o locomotiva in 1830, iar Wellington fusese martor ocular… Ducele a avut parte de funeralii nationale, trupul sau fiind depus la Catedrala St. Paul din Londra.
PAUL IOAN
Comentarii