Numita in limba poloneza „Przewrót majowy”, lovitura de stat din primavara anului 1926 a marcat instalarea unui regim autoritar, dupa modelul intalnit in perioada interbelica in multe state europene.
Lovitura de stat a provocat caderea guvernului lui Wincenty Witos si instalarea unui nou cabinet, condus de profesorul Kazimierz Bartel. Puciul s-a produs pe fondul nemultumirilor legate de situatia existenta in Polonia dupa Primul Razboi Mondial si conflictul cu Rusia Sovietica.
La 10 mai 1926 s-a format un guvern de coalitie al crestin-democratilor si agrarienilor si in aceeasi zi Józef Pilsudski declara intr-un interviu ca era „gata sa lupte cu raul parlamentarismului” si promitea o „insanatosire” a vietii politice. In noaptea de 11 spre 12 mai a fost declarata starea de alerta in garnizoana militara din Varsovia, iar unele unitati au marsaluit catre Rembertów, unde si-au oferit sprijinul lui Pilsudski. Pe 12 mai ele au pus stapanire pe podurile de pe raul Vistula.
Intre timp, guvernul lui Wincenty Witos a declarat stare de urgenta. Maresalul Pilsudski s-a intalnit cu presedintele Stanislaw Wojciechowski, cerand demisia guvernului condus de Witos. Esecul negocierilor a dus la izbucnirea conflictului armat.
Pe 14 mai, Partidul Socialist Polonez si-a declarat sprijinul pentru rebeli si a cerut organizarea unei greve generale, sustinute de sindicatul muncitorilor feroviari. Greva muncitorilor feroviari socialisti a paralizat comunicatiile si a impiedicat intaririle militare pro-guvernamentale sa ajunga la Varsovia.
In cele din urma, pentru a preveni luptele din Varsovia sa se transforme intr-un razboi civil extins pe tot teritoriul tarii, Wojciechowski si Witos au demisionat din functiile pe care le detineau. Lui PiÓsudski i s-a oferit functia de presedinte, dar el a refuzat in favoarea lui Ignacy Moícicki. Cu toate acestea, maresalul va deveni conducatorul de facto al tarii pana la moartea sa in 1935.
GABRIEL TUDOR
Comentarii