Personaje controversate, hulite de unii, pe considerentul ca ar fi fost niste „teroristi avant la lettre” dar apreciate de altii pentru rolul lor in crearea miscarii socialiste, revolutionarii germani Roza Luxemburg si Karl Liebknecht au ramas totusi in istorie nu doar ca fondatori ai Internationalei dar si ca martiri ai cauzei socialiste. In august 1914, ei au pus bazele unui grup al muncitorilor de pretutindeni, devenit ulterior Internationala Socialista, care se va transforma in Liga Spartacus, in ianuarie 1916.
Cei doi vor semna, cu pseudonimul „Spartacus”, pamflete anti-razboinice, articolele scrise de Roza purtand si semnatura Iunius, in memoria lui Lucius Iunius Brutus, cel ce a pus bazele Republicii Romane. Liga Spartacus s-a opus vehement razboiului si ca urmare, in iunie 1916, Roza si Karl vor fi intemnitati. Din inchisoare, vor continua totusi sa scrie articole de demascare a regimului imperial, pledand pentru „dictatura proletariatului”. In acest context, Roza a publicat un articol continand o fraza ce va ramane celebra: „Libertatea este intotdeauna libertatea celui care gandeste altfel”.
In noiembrie 1918, dupa adbicarea Kaiserului, puterea in Germania este preluata de social-democrati care insa se temeau ca socialistii vor proclama o Raterepublik (republica sovietica), dupa modelul Rusiei. Eliberati din inchisoare pe 8 noiembrie, Roza Luxemburg si Karl Liebknecht au proclamat Republica Socialista Libera, la Berlin, solicitand amnistia generala pentru detinutii politici si abolirea pedepsei capitale. Intre 29 si 31 decembrie, socialistii germani, reuniti intr-un congres exceptional, au decis infiintarea Partidului Comunist German, sub conducerea celor doi lideri carismatici, Roza si Karl. In ianuarie 1919, un nou val revolutionar a cuprins Berlinul.
Ca riposta, conducatorul social-democrat Friedrich Ebert a ordonat garzilor nationaliste Freikorps sa se ridice impotriva revolutiei bolsevice. Capturati la Berlin, alaturi de alte sute de comunisti, Roza si Karl au fost torturati cumplit si apoi executati, Roza primind zeci de lovituri cu patul pustii si fiind apoi aruncata intr-un rau iar Karl fiind impuscat in ceafa, de la mica distanta si inhumat intr-o groapa comuna.
GABRIEL TUDOR
Comentarii