Dupa revolta nobilimii engleze impotriva stapânirii sale despotice, regele Ioan este obligat sa semneze Magna Carta, document de o importanta deosebita si care-si va pune amprenta asupra relatiilor dintre institutia monarhica si celelalte paturi sociale din Anglia, pentru câteva secole. Documentul consfintea incheierea pacii intre rege si baroni, Ioan garantând ca va asigura privilegiile feudale ale acestora, va mentine libertatea Bisericii si va respecta libertatile cetatenesti.
Cum s-a ajuns insa la promulgarea unui asemenea act, intr-o perioada când in intreaga Europa se manifestau tendintele de centralizare, sub tutela – de multe ori tiranica – a suveranilor? Dupa moartea fratelui sau, Richard Inima de Leu, in 1199, Ioan fusese ales rege al Angliei. Dornic sa-i calce pe urme gloriosului inaintas, fara insa a avea carisma acestuia, noul rege s-a dovedit a fi o catastrofa pentru tara. A pierdut ducatul Normandiei, in favoarea Frantei si a obligat nobilimea engleza la plata unor taxe suplimentare, menite sa asigure sprijinul financiar pentru aventurile sale nebunesti.
Totodata, a stârnit mânia Bisericii dupa ce, certându-se cu papa Inocent al III-lea, a inceput sa vânda oficiile bisericesti, pentru a acoperi golurile din visterie. In anul 1214, regele a pornit o campanie pentru recucerirea Normandiei, incheiata cu un esec total. Adusi la disperare de politica falimentara a lui Ioan, baronii s-au intrunit si, prin glasul arhiepiscopului de Canterburrry, Stephen Langton, i-au cerut emiterea unei "carte a libertatilor".
Trufas, Ioan i-a refuzat si atunci baronii s-au ridicat la lupta, obligându-l sa accepte negocierea cu ei. Pe 15 iunie 1215, la Runnymede, pe Tamisa, regele a semnat (aproape plângând, se spune) documentul respectiv. Carta consta intr-un preambul si 63 de articole si clauze, ce au avut un impact minor asupra situatiei politice si sociale din epoca, dar au influentat in mod covârsitor ideea englezilor despre rolul monarhiei in stat. Articolele sale au inspirat documente juridice de mai târziu, precum Petitia Drepturilor (1628) sau Habeas Corpus Act (1679). Simbol al victoriei legii asupra absolutismului, Magna Carta este considerata piatra de temelie a parlamentarismului si monarhiei constitutionale britanice.
Comentarii