Nascut pe 19 noiembrie 1882 la Bintinti (comuna care astazi ii poarta numele), Aurel Vlaicu a fost un pionier al aviatiei mondiale, dar si un destoinic inginer si inventator. Dupa absolvirea liceului la Sibiu, urmeaza cursurile facultatilor de mecanica din Budapesta si München, de unde va primi diploma de inginer. In timpul sederii la München el proiecteaza primul aparat de zbor cu aripi batante, actionat de arcuri. Dar va abandona curand proiectul, convins ca viitorul apartine aeronavelor propulsate de motoare.
Dupa ce lucreaza la fabrica de automobile Opel din Russelheim, Germania, revine in satul natal in 1908 si, alaturi de fratele sau Ion, construieste un planor cu care a efectuat mai multe zboruri la Bintinti. La indemnul colegului sau de scoala, Octavian Goga, vine la Bucuresti, spre a face demonstratii cu aeromodelul construit de el, uimind personalitatile epocii. Sprijinit de autoritati, Vlaicu construieste la Arsenalul Armatei avionul Vlaicu I, cu care zboara, la 17 iunie 1910, peste campul de la Cotroceni. Cu acest aparat participa la manevrele militare din toamna aceluiasi an si reuseste sa duca un mesaj cifrat de la Slatina la Piatra Olt, situand tara noastra pe locul al doilea in lume, dupa Franta, in utilizarea aeronavelor cu destinatie militara.
In 1911 construieste avionul Vlaicu II, cu care efectueaza turnee in mai multe orase din tara. La mitingul aviatic de la Aspern (23-29 iunie 1912) de langa Viena, care a reunit 42 de piloti din 7 tari ale lumii, a obtinut cinci premii, in valoare totala de 7500 coroane austro-ungare. La 13 septembrie 1913, decoleaza din Bucuresti, la bordul aparatului Vlaicu II cu intentia de a trece Carpatii, pentru a participa la serbarile ASTREI de la Orastie. Vlaicu aterizeaza la Ploiesti, pentru a alimenta cu combustibil, dupa care isi ia din nou zborul, dar se prabuseste, din motive inca neelucidate, langa Banesti – cea mai vehiculata ipoteza fiind legata de posibilitatea ca aviatorul sa fi suferit un infarct.
GABRIEL TUDOR
Comentarii