Figura carismatica a revolutiei islamice din Iran, adulat de fundamentalistii musulmani dar criticat vehement de lumea occidentala, ayatollahul Khomeini a fost liderul revolutiei care, in 1979, l-a alungat de la putere pe ultimul sah al Iranului, Reza Pahlavi. Nascut intr-o familie religioasa, ce descindea, conform traditiei, din insusi profetul Mohamed, Khomeini a ramas orfan de tata la doar cinci luni, iar mama sa va muri cand baiatul nu implinise 15 ani.
Pasionat de religia, jurisprudenta (Sharia) si misticismul (Irfan) islamice, tanarul Khomeini a scris, pe cand urma seminarul islamic, sub indrumarea unor renumiti clerici musulmani, mai multe lucrari, care i-au creat faima unui om plin de intelepciune. Intrarea in lumea politica se va produce insa tarziu, in 1961, cand ii succede marelui ayatollah Sayyed Muhammad Burujerdi, denuntand politica sahului, pe care-l acuza ca inchinase tara Americii si Israelului.
La ordinul sahului, el va fi arestat la domiciliu, apoi trimis in exil, in noiembrie 1964. Timp de peste 14 ani, Khomeini va trai in Turcia, Irak si Franta. Serviciile secrete franceze i-au sugerat sahului inscenarea unui „accident fatal”, dar suveranul iranian a refuzat, caci nu voia sa-l transforme pe Khomeini intr-un martir. Pe 16 ianuarie 1979, sahul a plecat in Statele Unite, de unde nu s-a mai intors niciodata; peste doua saptamani, Khomeini revenea din exil, intampinat la Teheran de peste trei milioane de oameni!
Pe 31 martie, in urma unui referendum, monarhia era inlocuita in Iran cu republica islamica, al carei lider incontestabil va fi Khomeini. Criza ostatecilor (timp de 444 de zile, cincizeci de cetateni americani au fost tinuti prizonieri in ambasada SUA de la Teheran, cu acceptul ayatollahului) a aruncat o umbra asupra regimului sau, atragandu-i criticile lumii civilizate. Bolnav de cancer, ayatollahul se stinge din viata la 3 iunie 1989.
GABRIEL TUDOR
Comentarii