Lupta de la Plassey a pecetluit soarta subcontinentului indian pentru aproape doua secole, marcand eliminarea totala a influentei coloniale franceze in aceasta regiune a lumii. Invingatorul, armata Companiei Britanice a Indiilor de Est, s-a impus asupra nawabului de Bengal si a aliatilor francezi ai acestuia intr-o crancena confruntare desfasurata pe malul raului Bhagirathi, la circa 150 km nord de Calcutta. Batalia a fost precedata de atacul asupra Calcuttei si jefuirea acestui oras de catre nawabul Siraj-ud-daulah. Armata nawabului numara 35.000 de infanteristi si 18.000 de calareti, alaturi de 53 de tunuri, manuite de artileristii francezi.
Conducatorul trupelor britanice, colonelul Robert Clive, nu dispunea decat de 3000 de oameni, dar de o artilerie superioara. Aceasta a reusit sa respinga atacurile succesive date de cavaleria indiana, care a fost risipita de pe campul de lupta. Deja demoralizata, armata aliata a primit lovitura de gratie in urma unui contraatac al companiilor de grenadieri englezi din Regimentul 39, care i-a pus pe fuga si pe infanteristii indieni. Aliatii au pierdut o mie de oameni, in vreme ce pierderile engleze au fost de doar 22 de morti si 50 de raniti. Dar, desi nu a fost atat de sangeroasa precum alte batalii, lupta de la Plassey a avut repercusiuni de durata.
In urma ei, Siraj-ud-daulah a fost nevoit sa fuga, dar a fost prins si executat de un rival, Mir Jafar, care a acceptat pacea propusa de britanici. Prin tratatul incheiat, Marea
Britanie devenea puterea europeana dominanta pe subcontinentul indian. Ulterior, in 1759, francezii au primit lovitura de gratie, cand fortareata de la Masulipatam a fost obligata sa capituleze. Au mai existat ciocniri minore intre cele doua puteri europene, dar prin Tratatul de la Paris francezii au fost siliti sa cedeze ultima lor colonie din India, Pondicherry.
GABRIEL TUDOR
Comentarii