O remarcabila initiativa culturala a avut loc recent la Timisoara. Este vorba despre aparitia unei reviste intitulata Cercetari si studii din domeniul etno-muzicologie, bizantinologie si etnologie, sub egida Asociatiei pentru Cultura Banateana, coordonata de prof. univ. dr. Lucian Emil Rosca.
„Doctoranzi si cadre universitare care efectueaza activitate de cercetare stiintifica în domeniile de etno-muzicologie, bizantinologie si etnologie îsi vor putea publica de acum inainte rezultatele activitatii didactice si stiintifice în unica revista de profil din Banat”, dupa cum transmite Agerpres.
Etnomuzicologul declara „ca publicarea volumului reprezinta o premiera, demersul completând necesitatea aparitiei unei publicatii stiintifice în domeniul folclorului banatean, fiind si o cerinta a momentului în aria cercetarilor prezente din spatiul banatean muzical-folcloric. Inexistenta unei asemenea publicatii a fost vizibila atât înainte cât si dupa 1990”.
Existenta de acum a revistei va oferi oportunitatea de publicare a tuturor cercetatorilor, într-o revista stiintifica menita sa reuneasca lucrari în premiera.
„Pe lânga tinerii cercetatori, în aceasta revista sunt incluse si contributiile stiintifice ale cadrelor didactice si specialistilor în domeniu. Bibliografia muzicologica româneasca a ramas foarte mult în urma dupa anul 1990, iar aparitia tipariturii reprezinta un moment important pentru spatiul muzical si cultural banatean”, mai spunea Lucian Emil Rosca. Revista are 318 pagini si aduna laolalta 22 de lucrari stiintifice (care cuprinde numerele 1 si 2 pe anul 2020) cu „contributii de exceptie, originale, în derulare sau finalizate în urma unor activitati de cercetare si documentare”.
Iata, într-o scurta prezentare, câteva titluri: în sectiunea Etno-muzicologie sunt publicate articole despre „Folcloristul Timotei Popovici”, „Instrumente muzicale populare aerofone utilizate în muzica traditionala româneasca”, „Marele festival al românilor din Voivodina – 60 de ani în slujba conservarii folclorului românesc pe teritoriul Banatului sârbesc”, „Rolul dirijorului Gavriil Musicescu în dinamizarea muzicii corale banatene de la sfârsitul secolului al XIX-lea” si „Evolutia tehnica a naiului de la Anghelus Dinicu la Cornel Pana”.
În sectiunea Bizantinologie sunt publicate materiale precum „Muzica corala si locul ei în spatiul sacru liturgic românesc”, „Actualizari ale catalogului creatiei religioase a compozitorului Ion Vidu, partea I – Creatia pentru cor mixt”, „Compozitii pentru cor mixt – Opera lui Anton Pann, sursa de inspiratie pentru compozitori, pâna în ziua de astazi” si „Muzica bizantina – componenta fundamentala a spiritualitatii românesti”.
În sectiunea Muzicologie apar studiile „Elemente de limbaj muzical în Suita pentru pian Impresii de la tara, opus 6, de Martian Negrea”, „De la Commedia dell’arte la cristalizarea genului Opera Buffa – Valente ale comicului în muzica de opera”, „Analiza interpretativa a Simfoniei Române, op. 73, partea I”, „Reprezentarea luptei dintre bine si rau în muzica romantica” si „Conducerea anticipativa, principiu de baza al tehnicii dirijatului modern”.
Sectiunea de Etnologie cuprinde „Jocul popular în viata comunitatilor vrâncene – Redescoperirea primelor cercetari de etnocoreologie româneasca din tara Vrancei”, „Apa neînceputa din descântece” sau „Masca, de la obiect de carnaval la amuleta”.
Dincolo de trecerea în revista a cuprinsului noii reviste banatene, am retinut si remarca etnomuzicologului Lucian Emil Rosca referitoare la faptul ca „pentru pastrarea folclorului autentic traditional este necesara o pregatire a tinerilor înca de la nivelul învatamântului primar”. Lucru extrem de adevarat într-o epoca în care pâna si traditiile au devenit „de import”.
„În cadrul disciplinei de folclor/etnomuzicologie pe care o predau la Facultatea de muzica, Timisoara aduc în fata studentilor si doctoranzilor folclorul banatean de odinioara, din ceea ce a fost si din ceea ce a mai ramas… Asa a aparut, dintr-o idee experimentala, si un ansamblu vocal-instrumental de muzici traditionale pe care l-am înfiintat la nivelul disciplinelor pe care le predau la toate cele trei nivele de studii”, a explicat profesorul Lucian Emil Rosca. Initiative culturale demne de urmat si de alte zone istorice din tara.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii