Contrar parerilor aproape unanime de pâna de curând, referitoare la pesti, oamenii de stiinta fac tot mai multe descoperiri despre însusiri incredibile ale acestor vietuitoare tacute ale apelor. Memorie, capacitate de învatare, jocuri, utilizarea unor unelte – inteligenta aproape necunoscuta a pestilor este relevata prin comportamente stupefiante.
Pestii cu „mentalitate”
S-au depasit vremurile când omul îi acorda animalului doar un statut de masinarie lipsita de creier si de sentimente. Multe idei nefondate, ca aceea a inexistentei memoriei la pesti (respectiv a totalei lipse a creierului acestora), sunt înca raspândite, dar în ultimii ani s-au obtinut revelatii socante în acest sens. Fie ele specii domestice (de crescatorie) ori salbatice, aceste creaturi au demonstrat reale forme de inteligenta, asociata cu o memorie buna, capacitate de învatare, deductie si chiar un comportament de jucator.
Cercetatorul australian Culum Brown, specialist în comportamentul pestilor, afirma ca acestia „sunt mult mai inteligenti decât se credea. În anumite domenii, precum cel al memoriei, sunt la fel de buni ca majoritatea mamiferelor terestre.”
Dintre speciile salbatice studiate, capacitati absolut uluitoare au fost remarcate la crap, pestele-pisica, somon, pastrav, precum si la una mai putin cunoscuta, pestele-elefant, care traieste în zona Africii. Creierul sau cântareste 1/50 din greutatea totala a corpului, prin comparatie, ceva mai mult decât în cazul omului!
Crescute în acvariu, exemplare din specia respectiva au fost observate jucându-se cu obiecte precum o minge pe care o împingeau împotriva curentului apei filtrate în bazin si asta numai pentru placerea de a o vedea trecând prin fata lor. Aceeasi specie este cunoscuta pentru faptul ca îsi ajuta semenii aflati în dificultate. Însa pestii nu folosesc doar obiecte pentru a se juca, in 2011, o echipa de cercetatori a filmat în Mediterana exemplare de Labrus merula care foloseau pietre pentru a deschide scoici, utilizarea uneltelor este considerata dovada a „inteligentei superioare” la un animal.
„Traditii” subacvatice
Pastravii si crapii pot retine experiente negative legate de pescuit. Daca au fost capturati gratie unui anume tip de hrana, multi dintre acestia ajung sa evite acea „tentatie”, asociata, desigur, cu pericolul întâmpinat. Si pestele-pisica are un creier foarte dezvoltat, un experiment realizat pe o specie din râurile nord-americane a aratat ca aceste fiinte sunt capabile chiar sa recunoasca vocea unui om care le-a hranit în urma cu cinci ani.
Totodata, Culum Brown este de parere ca un banc de pesti nu înseamna un grup care înoata într-o maniera oarecare. Deseori, pestii traiesc în adevarate societati complexe, cu ierarhii, în care indivizii se recunosc între ei si ocupa fiecare un loc anume în cadrul grupului. La fel ca alte specii cu inteligenta superioara (maimutele primate, delfinii s.a.), anumite „traditii” specifice unui banc pot fi transmise de la o generatie la alta: un mod de pescuit, un traseu de urmat pentru a gasi hrana etc.
Anumite specii au fost domesticite de om, apoi „fasonate” în generatii succesive, în scop pur recreativ. Superbul crap rosu a fost domesticit acum circa 1.000 de ani, iar pesti combatanti, ca Betta splendens, în urma cu 500 de ani.
Varietatile selectionate si reproduse dupa criterii precise de-a lungul multor secole nu mai seamana deloc cu stramosii lor salbatici, au fost pur si simplu „modelate” de om, ca animale de companie. Mai mult, cele domesticite de mult timp au dezvoltat capacitati ce le permit sa interactioneze cu oamenii!
Cercetatorii de la National Marine Aquarium din Plymouth, au demonstrat ca admirarea unui acvariu si a vietii pestilor din el poate reduce cu succes stresul, având un rol important in inducerea starii de bine si intr-o mai buna concentrare la activitatile cotidiene.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii