Cartile nu se mai lanseaza in prezenta cititorilor, fotbalistii joaca in fata tribunelor goale, elevii nu mai calca pragul scolilor, teatrul se muta pe platformele digitale. Pare ca toate stadioanele, scolile, salile de spectacole, nu-si mai au rostul. De ce au fost construite, de ce s-ar mai construi, daca au devenit pustii? Paradigmele s-au rasturnat. Privim in singuratate, lipsiti de interlocutori si auditoriu, la zeul digital, fara suflet si fara forma.
In fata acestei situatii, cultura se descurca asa cum poate, traieste din amintiri, din inregistrari vechi, mutate pe platformele online. Am pomenit unele spectacole mutate in lumea virtuala, alungate de instrainarea sociala, cu sentimentul ca traiesc in lumea descrisa de Ray Bradbury in romanul Fahrenheit 451, o distopie publicata in 1953, a carui actiune se petrecea cândva in 1999. In lumea inchipuita de el, nimeni nu mai avea voie sa pastreze in case cartile, sub pedeapsa cu arestarea detinatorilor si arderea operelor ascunse. Noroc ca exista niste „exilati”, cei care rezista in fata nebuniei, care memorizeaza carti intregi pentru a le putea transmite generatiilor viitoare, in speranta ca societatea va reveni la normalitate.
Asa vad si eu eforturile de azi ale oamenilor de cultura, artisti, regizori, toti exilati in lumea virtuala, incercând sa pastreze adevarul, frumosul si cunoasterea dincolo de vremelnicia anormalitatii.
Am scris despre intentia de a pastra intacta dragostea pentru spectacol, prezentând incercarile unor institutii culturale de a exista, chiar si in conditiile vitrege de azi. Ma opresc acum la spectacolul Pai… despre ce vorbim noi aici, domnule?, regizat de Alexandru Dabija, avându-i ca protagonisti pe Mar-cel Iures si George Mihaita, spectacol care a fost prezentat pe platforma https://art.raiffeisen.ro/ teatru pâna pe 4 august, in #stagiunevirtuala.
Este vorba despre o productie a Teatrului Act, realizata dupa un text de Catalin Stefanescu, care a avut ca punct de plecare celebrul roman Morometii al lui Marin Preda, un spectacol considerat de critica o adevarata „bijuterie a creatiei teatrale independente contemporane”. Vorbind despre actori, Marcel Iures si George Mihaita ii intruchipeaza pe Ilie Moromete si pe Cocosila reusind sa reconstruiasca, printr-un dialog savuros si autentic, universul uman dintr-un sat românesc.
„Textul aduce la suprafata actualitatea temelor folosite de Marin Preda, iar directia regizorala a lui Alexandru Dabija tine in echilibru jocul actoricesc intre tragedie si comedie, acaparând atentia audientei in tensiunea fiecarei scene, de la inceput pâna la sfârsit”, se scrie in prezentarea spectacolului.
Sa amintim ca Pai… despre ce vorbim noi aici, domnule? a avut premiera la Teatrul Act pe data de 3 martie 2014 si de atunci s-a bucurat de un succes enorm la public, spectacolul jucându-se pe scene din Londra si Budapesta. Intr-un interviu din 2014, Marcel Iures declara ca ideea a fost a regizorului Alexandru Dabija. „Initial trebuia sa-l joc pe Cocosila, dar am tot cautat actorul potrivit pentru rolul lui Moromete. La un moment dat George Mihaita s-a oferit sa-l joace pe Cocosila cu conditia sa-l interpretez eu pe Moromete… am avut mari emotii, dar se pare ca-l joc bine”.
„Mi-e frica de tarani si de dramaturgia contemporana. Pe de alta parte, am vrut dintotdeauna sa vad la Act o piesa cu tarani. Si, uite ca am parte de ea. Ma bucur, asta e cuvântul. Ma bucur de piesa lui Catalin Stefanescu, de fabulosul roman al lui Preda, de actorii George si Marcel. Asa e la noi, ne bucuram de toate prostiile”, afirma la rândul lui Alexandru Dabija vorbind despre acest spectacol, pe vremea când nimeni nu-si inchipuia absurditatea unor sali de teatru golite de spectatori.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii