Ultimul numar din 2021 al Revistei Literare (RL), editata de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, pe care mi l-a trimis cu prietenie scriitorul Nicolae Rusu din Chisinau, gazduieste si un articol al acestuia intitulat „Prima proba de cronicar”. Nicolae Rusu este prozator, poet si eseist, cunoscut si la noi pentru romanele „Sobolaniada” (1998) si „Naufragiul” (2005).
Purtand supratitlul O amintire, articolul pomeneste cateva intamplari petrecute pe la sfarsitul anilor 80, legate de proiectul publicarii la Moscova a unei antologii de proza scurta contemporana a scriitorilor din Romania. „Alcatuitoarea viitorului volum avea deja in mapa sa texte traduse anterior si aparute in reviste si la edituri sovietice: o povestire de Ana Blandiana, …una de Norman Manea, …doua povestiri semnate de viitoarea laureata a Premiului Nobel, Herta Müller”. Dar autoarea proiectului antologiei a decis sa includa si cativa tineri autori publicati in antologia, celebra azi, Desant 83, a Generatiei 80, aparuta la Bucuresti.
Nicolae Rusu isi aminteste ca citise povestirile celor 18 tineri prozatori „cu nesat si cu o mare curiozitate, caci nu cunosteam aproape pe nimeni dintre ei, iar de unii doar auzisem”. „Confratii mei de limba materna m-au teleportat intr-un cu totul alt univers al fictiunilor artistice.
Imi amintesc si acum de fascinatia care ma coplesise dupa lectura prozelor semnate de George Cusnarencu (Corabia gladiatorilor si Dupa-amiaza lui Proteus V.), Ioan Lacusta (Vis cu lup si Intre doua trenuri), Sorin Preda (Intalnirea si Otto Schmidt), Mircea Nedelciu (Provocare in stil Moreno si O zi ca o proza scurta), Cristian Teodorescu (Casa si Tapetul)…
Impresiile despre fiecare text din antologie le-am insiruit, incantat, pe vreo 15 pagini, recomandand editurii sa traduca si sa-i publice pe toti autorii Desant-ului”, scrie Rusu si incheie: „Acum, dupa 35 de ani de la aparitia acestei antologii de proza romaneasca destinata cititorilor din fosta Uniune Sovietica, regret ca nu am pastrat acele pagini din prima mea proba de „impresii de lectura”.
Amintiri nostalgice, inecate azi in uitare, dar la fel de adevarate ca sosirea primaverii.
As mai semnala din acest numar al RL din Chisinau, „Portretul in sepia” dedicat dramaturgului Matei Visniec, nascut la Radauti, dar stabilit la Paris, semnat de Arcadie Suceveanu, directorul publicatiei, sub titlul „Textul vietii si viata textului”. La rubrica Selfiuri cu Guliver, Teo Chriac scrie „Intalnirea ochiului cu lumina”, „Cioran si astrologul” este semnat de Nichita Danilov, precum „Omul vazut de aproape”, o pagina de poezie semnata de Andrei Gamart, poet din Chisinau.
In pagina editorialului semnat de Adrian Ciubotaru, am retinut extrasul lunii, reprodus, de asta data, din volumul „Psihologia multimilor” de Gustave Le Bon, carte aparuta la editura Antet in 2012: O civilizatie presupune reguli fixe, disciplina, trecerea de la instinctiv la rational, preocupari legate de viitorul ei, un nivel ridicat de cultura – conditii total inaccesibile maselor, abandonate lor insisi. Cu forta lor exclusiv distructiva, ele actioneaza precum microbii asupra corpurilor maladive sau asupra cadavrelor. Cand edificiul unei civilizatii e putred, masele conduc la naruirea lui. Atunci se manifesta rolul lor. Pentru o vreme, forta oarba a numarului devine singura filosofie a istoriei. Se va intampla la fel si cu civilizatia noastra? Sa ne resemnam, insa, la gandul ca vom suporta dominatia maselor, caci «maini» lipsite de prevedere au rasturnat rand pe rand toate barierele ce le-ar fi putut tine in frau.
Astept cu placere nedisimulata si alte numere ale RL din Chisinau.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii