De obicei, arheologii incearca sa scoata la lumina dovezi existente pe teritoriul national, iar alteori, ca urmare a unor dorinte individuale arzatoare, de fiecare data motivate stiintific, specialistii cauta urmele trecutului si prin alte locuri ale lumii, departe de tara. Acesta este si cazul a doi specialisti de la Muzeul National al Banatului din Timisoara care, in urma cu cateva saptamani, impreuna cu doi muzeografi germani, au plecat intr-o inedita expeditie in Kazahstan si Kirghizstan, pe o distanta de aproximativ 15.000 de kilometri. Este „prima expeditie organizata de tara noastra in Kirghizstan”.
Aventura de 15.000 kilometri denumita Kirghizstan 2018 se va desfasura „la bordul a doua masini de teren din anii 80, un Isuzu si un Nissan, alese pentru a putea fi reparate, mecanic, ad-hoc, in caz de forta majora”. Arheologul Andrei Balarie si geograful Cristian Ardelean, de la Muzeul National al Banatului, alaturi de germanii Ghesine Ratfelder, geo-speoloaga din Berlin si arheologul Ruben Wehrheim din Frankfurt vor incerca sa inteleaga mai bine ce era inaintea perioadei de aparitie a celebrului „Drum al matasii” din Evul Mediu.
Andrei Balarie, coordonatorul expeditiei, spune ca „exista consemnate schimburi comerciale si culturale intre Asia si zona Mediteranei inca de acum 2000 de ani i.Hr.”, motiv pentru care acestea trebuie intelese si explicate intr-o prima faza. „A venit momentul ca scoala romaneasca de arheologie sa faca o asemenea cercetare in Asia Centrala. Odata finalizata aceasta actiune de specialitate, vom putea avea rezultate solide. Avem oameni capabili. Este o zona de cercetare noua, e o zona care a fost evitata probabil din cauza infrastructurii proaste. Este extrem de interesanta, una in care convietuiesc impreuna sapte nationalitati in armonie totala, inclusiv romani”, a declarat Andrei Balarie. Dupa cate intelegem, expeditia a fost finantata integral de Consiliul Judetean Timis, ceea ce este o premiera. „Este ceva inedit, finantarea deplasarii este sustinuta de aceasta data de partea romaneasca, de Consiliul Judetean Timis, spre deosebire de cercetarile de la Cornesi, unde finantarea provine din Germania”, declara directorul Muzeului National al Banatului.
Deplasarea ar urma sa dureze doua luni, din care una ar fi dedicata drumului, iar in privinta „cazarii” pe durata drumului, cele doua vehicule au fost modificate, pentru a servi si ca dormitor pentru componentii expeditiei.
Ce vor incerca sa afle specialistii? „Fiecare specialist are ceva de facut acolo. Vom incerca sa vedem ce fel de comert se facea acum cateva mii de ani intre Asia si Europa. Acolo au fost descoperite monede care se aflau nejustificat acolo, provenind din zone extrem de indepartate. Noi am reusit sa cercetam si literatura de specialitate din anii 50, realizata de arheologii rusi. Iar acele texte spun exact asta: ca pe acea ruta se facea comert intre cele doua continente, cu mult inainte de drumul matasii. Iar de aici apar resurse interesante de cercetat”, spunea Andrei Balarie.
Kirghizstan 2018 are, pe langa amintita componenta stiintifica, si una culturala. „Expeditia nu este doar arheologica, este legata si de Centenar. In Kirghizstan se afla mai multe comunitati romanesti care au fost deportate dupa al Doilea Razboi Mondial. Pot sa va spun ca au raspuns mail-urilor, sunt deschisi si ne asteapta. Nu sunt multi, sunt comunitati destul de mici, dar ne bucuram ca sunt. Speram sa realizam contacte cu ei: Vom face cunostinta si cu arheologii din Kirghizstan. Ne dorim chiar sa punem bazele unei scoli de arheologie acolo, impreuna cu partenerii din Germania. Zona este foarte bogata in situri arheologice, fiind vorba de Drumul Matasii”, spunea Claudiu Ilas, directorul Muzeului Banatului, inainte de startul expeditiei.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii