Expozitia „Fotografii pe harta lumii. Calatori români în tari straine (1890-1990)” este deschisa în perioada iulie-septembrie la Muzeul Hartilor din Capitala, unde sunt prezentate imagini inedite, spectaculoase, de o mare valoare documentara, provenite din peste zece fonduri ale Arhivei de Fotografie.
Selectia de imagini reprezinta o premiera pentru expunerea si cercetarea fotografiei de voiaj, un secol de investigare a obiceiurilor de calatorie ale românilor în Europa, Africa, Asia, Orientul Mijlociu si Îndepartat.
Expozitia cuprinde si o serie de obiecte: aparate fotografice, montaje stereoscopice, albume de fotografie, ghiduri si harti de calatorie, precum si suveniruri de epoca din destinatiile vizitate de calatorii români.
„În preajma anului 1900, putinii români care calatoreau în strainatate erau atrasi de statiunile balneo-climaterice austro-ungare, precum Carlsbad, sau germane, precum Baden-Baden, de stralucirea Vienei sau a oraselor de pe Coasta de Azur. În anii 1920-1940, o serie de calatori români ajungea, inclusiv în interes profesional, în nordul Africii. În perioada anilor 1950-1980, majoritatea excursiilor în strainatate erau limitate la tarile din spatiul socialist: URSS, RDG, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, Polonia si Bulgaria. Materialul fotografic prezentat în expozitie ofera o imagine cuprinzatoare asupra fenomenului fotografiei de voiaj practicat de calatorii români în strainatate, acoperind aproape un secol de evolutie”, informeaza Agerpres.
Daca la sfârsitul secolului al XIX-lea românii care calatoreau în strainatate se întorceau cu fotografii realizate în ateliere locale pe post de suveniruri din voiaj, începând cu primele decenii ale secolului al XX-lea, calatorii românii aveau adesea la îndemâna aparate fotografice cu care înregistrau propriile impresii vizuale din locurile vizitate.
Cele mai vechi fonduri de clisee pe sticla si celuloid din colectiile Arhivei de Fotografie, databile între 1900-1910, ofera o imagine asupra turismului balneoclimateric practicat de români pe teritoriul învecinat al Austro-Ungariei (inclusiv în Transilvania), dar si asupra frecventelor calatorii la Viena.
„Valorosul fond Cosmanescu ilustreaza calatoriile unor români în zone din vestul Europei mai putin frecventate de turisti si în Africa, la sfârsitul anilor 1920 – începutul anilor 1930. Fondul col. Filip Popescu permite conturarea unei imagini asupra calatoriei familiei unui farmacist militar în Grecia si Egipt în anul 1936. Pentru anii 1950-1970, o perioada în care calatoriile românilor în strainatate sunt limitate, selectia imaginilor s-a facut din mai multe mici fonduri care permit si o comparatie a situatiei din România cu a celorlalte tari din lagarul socialist. Perioada 1970-1980 este reprezentata mai ales de imagini provenind din fondurile ing. Radu Petrovici si arh. Mircea Alifanti, profesionisti români din domeniul arhitecturii care au vizitat si fotografiat aproape toata Europa Occidentala, nordul Africii, Arabia si Orientul Mijlociu”, precizeaza Agerpres.
Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste
O expozitie din Iasi pune în valoare donatia facuta în septembrie 2021 Muzeului National de Istorie a României de Corina Chiriac. Sunt expuse documente de familie, fotografii, obiecte pastrate timp de generatii, începând cu cele ale strabunicilor artistei, Ioana si Nichita Nestorescu, negustor din Buzau, ajuns presedinte al Corporatiei Meseriasilor – Comisiunea Arbitrilor din Buzau, în anul 1911, apoi ale fiicei lor, Lucretia Nestorescu, absolventa de pension, casatorita cu Gheorghe Chiriac, caligraf, desenator, pictor si tipograf, cu firma la Bucuresti, parintii lui Mircea Chiriac, tatal Corinei Chiriac. Stema României Întregite si alte desene ale lui Gheorghe Chiriac vor fi expuse în premiera cu acest prilej.
„Pe simeze se regasesc si documente ale bunicilor materni, pasaportul lui Hovelia Calaigian datat 1916 si diploma de liceu a sotiei acestuia, Paris, nascuta Madirghian, refugiati armeni în România, tablouri de familie din orasul natal Adabazar (acum Adapazari, Turcia), fotografii de epoca reprezentând-o pe Hasmig Calaigian, matusa artistei, casatorita cu Mampre Biberian, în anul 1926”, informeaza Agerpres.
O serie de portrete de familie completeaza expozitia, alaturi de portretele de atelier si rochiile purtate de-a lungul unei cariere de peste cinci decenii: de la rochia interbelica modificata de Corina Chiriac pentru festivalurile de la Dresda, 1975 si „Bratislavska Lyra”, 1976 si în turneele din R.D.G., Polonia si Cehoslovacia, la rochia de paiete argintii sau rochia „cu harpa” realizata pentru emisiunea „Eu sunt Corina”, regizata de Tudor Vornicu în 1979, emisiune premiata la Festivalul International al Filmelor de Televiziune de la Montreux, Elvetia, 1979, pâna la rochiile purtate în America, în perioada 1988-1994 si cea purtata în 2019, la recitalul sustinut la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Brasov.
Expozitia „Corina Chiriac, istoriile unei mari artiste” este deschisa la Palatul Culturii din Iasi pâna pe 13 octombrie si poate fi vizitata de miercuri pâna duminica, în intervalul orar 10.00-17.00.
NICUSOR DINCA
Comentarii