Chiar daca este septuagenar (astazi implineste 73 de ani), Jack Nicholson ramane unul dintre cei mai in voga actori de la Hollywood. Rasfatatul presei, al publicului si al criticilor de film, actorul a castigat cam tot ce se putea castiga in domeniul celei de-a saptea arte. A fost nominalizat la Oscar de 12 ori, a castigat premiul pentru cel mai bun actor de doua ori, premiul pentru cel mai bun actor in rol secundar o data si probabil l-ar castiga si pe cel pentru scenariu daca ar fi continuat sa scrie, asa cum a facut in tinerete… A fost, incepand cu anii ’60, nominalizat la Oscar in fiecare deceniu, a castigat sapte Globuri de Aur si in 1994 a devenit unul dintre cei mai tineri actori care au primit distinctia Life Achievement Award din partea Institutului American de Film.
Puiul de cuc
Mama lui Nicholson, June Nicholson, era dansatoare iar tatal i-a fost, se pare, comicul de origine italiana Donald Furcillo. Singura problema a lui era ca atunci cand Jack venea pe lume Furcillo era casatorit cu alta femeie si desi a vrut sa-l creasca pe copil, mama lui June l-a refuzat, insistand sa-l educe ea pe micul Jack. Paternitatea actorului este disputata, biograful sau, Patrick McGilligan pretinzand ca tatal ar fi putut fi Edgar Kirschfeld, un emigrant letonian. De altfel insusi Nicholson a sugerat in dese randuri ca n-are habar cine ii este tata… Multa vreme, Jack a crezut ca parintii lui June sunt si ai lui si ca mama – aproape o adolescenta cand l-a adus pe lume ii este de fapt sora. A aflat adevarul abia in 1974, in urma unei investigatii a publicatiei Time.
Inca din copilarie, „Nick”, cum i se spunea pe atunci, a dovedit calitati actoricesti si era unanim considerat „clovnul clasei”. Ajuns la Hollywood, Nicholson a fost angajat mai intai drept curier pentru studiourile de animatie Hanna si Barbera; vazandu-i talentul la desen, cei doi titani ai filmului de desene animate i-au propus sa-l angajeze ca desenator. Dar Nicholson a refuzat: el voia sa devina actor si nimic altceva. Debutul s-a produs in filmul The Cry Baby Killer, pe cand Jack avea 21 de ani. Apetenta pentru peliculele horror l-a determinat pe regizorul Roger Corman sa-l distribuie si in alte creatii de gen, cu denumiri care de care mai sadice: Magazinul ororilor, Teroarea sau Masacrul din ziua Sf. Valentin.
Drumul spre glorie
Dar consacrarea mult visata nu a venit, asa ca Jack a inceput sa scrie scenarii, la realizarea carora un rol important l-a avut si LSD-ul cu care se droga gospodareste… Astfel au aparut filmul Calatoria, cu Peter Fonda si Dennis Hopper, care l-a adus pe Nicholson in atentia acestor vedete deja consacrate. Si asa se face ca in Easy Rider lui i s-a oferit rolul, dupa ce actorul preferat al scenaristului, Rip Torn, s-a retras. Steaua lui a inceput sa straluceasca: pentru Easy Rider a primit prima nominalizare la Oscar. Pentru Ultimul detaliu (1973), Nicholson a fost declarat „cel mai bun actor” la Cannes, in 1973 iar clasicul thriller noir Chinatown (1974) al lui Polanski ii va aduce iar o nominalizare la Oscar. Faptul ca juca in filme de groaza cu nonsalanta nu l-a impiedicat sa se teama pentru viata lui: dupa asasinarea sotiei lui Polanski, Sharon Tate, Nicholson a inceput sa doarma cu un ciocan sub perna si si-a facut timp pentru a merge la procesul clanului Manson, ucigasii tinerei actrite. Adevaratul triumf avea sa vina insa odata cu Zbor deasupra unui cuib de cuci (1975), regizat de Milos Forman, probabil cel mai bun rol facut vreodata de sarbatoritul de astazi. In acel an el impartit premiul Oscar cu Louise Fletcher, laureata pentru rolul „sora Ratched”, in acelasi film remarcabil.
Gusturile nu se discuta
Desi n-a primit un cuvenit Oscar pentru aparitia sa fulminanta in Shining, adaptarea lui Stanley Kubrick dupa romanul lui Stephen King, si nici pentru rolul, la fel de bun, din Postasul suna intotdeauna de doua ori (1981), a fost recompensat, peste doi ani, cu un Oscar pentru rol secundar, pentru Terms of Endearment. Au urmat alte trei nominalizari la Oscar (pentru Rosii, Onoarea familiei Prizzi si Iarba raului, dar probabil criticii Academiei de Film au considerat ca exista pericolul ca Nicholson sa puna monopol pe mult ravnitul premiu si au hotarat sa nu i-l mai acorde, pentru o vreme!
Filmul Batman, in care Nicholson joaca genul de personaj cu care ne-a obisnuit – Joker, un ucigas dezaxat – n-a fost un succes de critica, dar s-a bucurat de mare priza la public si i-a adus actorului suma de 60 de milioane dolari. Nu toate aparitiile sale au fost insa apreciate: el a primit de doua ori premiul Zmeurica, pentru cel mai prost actor – pentru Man Trouble si Hoffa, rol pentru care, ca sa vedeti cat pot varia gusturile, a fost nominalizat la Globul de Aur! Un nou Oscar va veni in 1997, pentru Mai bine nu se poate, in care a jucat rolul unui scriitor nevrotic. Ultima aparitie de marca a fost cea din Bucket List – spre a se documenta in vederea realizarii acestui film actorul a vizitat un spital de oncologie din Los Angeles.
Don Juan de Beverly Hills
Viata reala acestui monstru sacru a fost la fel de agitata ca si a personajelor interpretate. „Omul cu privire de cobra” a fascinat numeroase colege de platou, de la Lara Flynn Boyle pana la Anjelica Houston. Alaturi de aceasta a stat 16 ani, pana cand presa a scris ca actrita Rebecca Broussard este insarcinata cu el. Frumoasa starleta i-a daruit lui Nicholson doi copii, Lorraine (nascuta in 1990) si Raymond (nascut in 1992). El mai are copii si din casniciile esuate cu Sandra Knight (Jennifer, nascuta in 1963) si Winnie Hollman (Honey, nascuta in 1981). Actrita Susan Anspach sustine ca fiul ei, Caleb Goddard, nascut in 1970, ar fi al lui Nicholson, dar actorul a negat acest lucru. Timp de multi ani, Nicholson a locuit pe Mulholand Drive, in Beverly Hills alaturi de Marlon Brando si Warren Beatty, cei trei „baieti rai” fiind renumiti pentru petrecerile zgomotoase organizate. Dupa moartea lui Brando, Nicholson i-a cumparat vila acestuia, pentru suma de 6 milioane de dolari si a demolat-o, „pentru a proteja memoria” prietenului sau. Hachite de vedeta…
GABRIEL TUDOR
Comentarii