Una dintre cele mai importante creatii monumentale din Râmnicu Vâlcea, statuia dedicata domnitorului Barbu Dimitrie Stirbei din Parcul Zavoi, a fost reconditionata si a beneficiat de o inaugurare oficiala dupa mai bine de un secol de la realizarea ei.
Ridicat în 1920 de sculptorul Constantin Gh. Mihailescu la intrarea în Zavoi, în semn de recunostinta a comunitatii vâlcene de la acea vreme fata de domnitorul care a transformat în parc public locul unde s-a intonat pentru prima data într-un cadru oficial actual imn al României, monumentul ajunsese în ultimii ani într-o stare avansata de degradare, fiind acoperit de licheni si cu parti din el distruse de intemperii.
„Ridicat în primele decenii ale secolului trecut, monumentul a traversat doua razboaie mondiale, schimbari politice si perioade în care patrimoniul istoric nu a reprezentat o prioritate. Potrivit documentelor istorice, dupa instaurarea regimului comunist au existat chiar tentative de distrugere a monumentului, însa constructia din piatra si marmura a rezistat. În schimb, timpul si factorii naturali au produs degradari importante. Documentatia tehnica realizata de restauratorul Mihai Iancovescu Rudeanu, specialist în restaurarea pietrei, ceramicii si stucaturii, a evidentiat o serie de probleme majore care puneau în pericol conservarea ansamblului, de la atac biologic produs de muschi si licheni, depuneri consistente de cruste negre rezultate din poluarea atmosferica si pâna la fisuri si desprinderi ale elementelor sculpturale, pierderi de material si interventii vechi executate cu mortare incompatibile”, a declarat directorul Directiei pentru Cultura Vâlcea, Florin Epure.
Epure a adaugat ca aceasta noua dezvelire a monumentului repre-zinta nu doar finalizarea unei lucrari de conservare, ci si o îndreptare a unei nedreptati istorice, întrucât el nu a fost inaugurat oficial niciodata, iar artistul care l-a realizat nu a primit recunoasterea pe care o merita pentru munca lui.
„Nascut la Beresti, judetul Suceava, Constantin Gheorghe Mihailescu a studiat sculptura la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti, sub îndrumarea renumitului profesor Wladimir C. Hegel. Lipsa posibilitatilor materiale l-a determinat sa accepte, în anul 1905, un post de profesor de desen si caligrafie la Râmnicu Vâlcea, unde avea sa ramâna pâna la sfârsitul vietii. Desi a fost profesor, Mihailescu nu si-a abandonat niciodata vocatia artistica. Dimpotriva, orasul Râmnicu Vâlcea a devenit atelierul sau în aer liber. Printre lucrarile sale cele mai cunoscute se numara, pe lânga acest monument al Domnitorului Barbu Stirbei din Parcul Zavoi, bustul lui Constantin Brâncoveanu (amplasat în fata cladirii Primariei Râmnicu Vâlcea – n.r.), bustul lui Costache Negri, precum si numeroase lucrari de atelier, premiate la expozitii nationale, între care «Din pribegie», «Ciobanasul», «Duiosie», «Surâs inocent», «Viitorul» si «Joc de copil». Profesorii vremii îl descriau drept un om modest, energic si pasionat, care îsi încuraja permanent elevii si pentru care sculptura reprezenta mai mult decât o profesie, era o misiune culturala. Din pacate, artistul s-a stins din viata în 1928, la numai 47 de ani, fara sa se bucure pe deplin de recunoasterea valorii operei sale”, a mai spus Florin Epure.
Monumentul dedicat lui Barbu Stirbei, clasat ca obiectiv istoric de importanta judeteana, este de fapt un ansamblu alegoric în care bustul domnitorului, înfatisat în tinuta militara si înnobilat simbolic de ramura de laur a victoriei, este integrat într-o compozitie în care o figura masculina lupta pentru eliberarea unei tinere femei ce se desprinde din stânca – simbol al libertatii si renasterii nationale, informeaza Agerpres.
Aniversare la muzeu
Muzeul National Cotroceni (Bd. Geniului, nr.1, Bucuresti) ofera acces gratuit pentru copii si pentru tinerii cu vârsta pâna în 18 ani pe 10 iulie, între orele 9:00-15:00, cu ocazia aniversarii a 35 de ani de activitate culturala. În acelasi context aniversar, copiii sunt invitati pe 10 iulie, de la ora 10:00, sa participe la atelierul creativ „Detectivii Timpului la Cotroceni”. Aproape 350 de ani de povesti vor capata coerenta prin joc, observatie si descoperire. Însotitorii adulti vor beneficia de o vizita gratuita a muzeului. Taxa de participare este de 30 de lei. De-a lungul a aproape trei secole si jumatate, ansamblul Cotroceni a dobândit functionalitati diferite, de la manastire domneasca la resedinta princiara, palat regal, palat al pionierilor si, în final, la sediul Administratiei Prezidentiale. Muzeul National Cotroceni ocupa aripa istorica a ansamblului, un monument reprezentativ al arhitecturii românesti din secolul al XIX-lea, care a integrat remarcabil o parte din arhitectura medievala a manastirii ctitorite de domnul Tarii Românesti, Serban Cantacuzino, catre finele veacului al XVII-lea. Saloanele si apartamentele sale au o deosebita putere evocatoare, accentul fiind pus atât pe valoarea intrinseca a diferitelor artefacte, cât si pe semnificatia lor din perspectiva raporturilor cu personalitatile care au locuit în aceste încaperi de-a lungul timpului.
Muzeul National Cotroceni detine valoroase obiecte de arta plastica, istorie, carte veche si documente, numismatica si arheologie. Un loc aparte în patrimoniul detinut îl ocupa colectia de arta decorativa, ce cuprinde piese de mobilier (apartinând diverselor stiluri europene, de la Napoleon III si Ludovic XV-XVI, la oriental si neoromânesc), piese de ceramica (create în manufacturi din Germania, Franta, Italia, Olanda), obiecte din sticla (valoroase din punct de vedere artistic, istoric si memorialistic, muzeul detinând un numar impresionant de piese Art Nouveau), din metal (medalii, decoratii si plachete) sau textile (covoare create în celebrele ateliere Buchara, Sumak Shirvan sau tapiserii).
NICUSOR DINCA
Comentarii