Recent a fost lansat la Humanitas Fiction romanul O regina pe esafod de Hilary Mantel, dintre toti scriitorii britanici, singura romanciera careia i s-a acordat de doua ori prestigiosul Man Booker Prize. Aparut in 2012, romanul a fost tradus in peste 30 de tari si a primit numeroase premii internationale. In O regina pe esafod, reteaua de intrigi, tradari si uneltiri de la curtea lui Henric al XVIII-lea e vazuta prin ochii lui Thomas Cromwell. Om politic abil si tenace, acesta are o ascensiune fulminanta, ajungand sa fie chiar mana dreapta a lui Henric. Cand Anne Boleyn, actuala sotie a regelui, cade in dizgratie, Cromwell e chemat sa dezlege firele complicate ale triunghiului amoros format din Anne, Henric si Jane, noua favorita.
Pentru cine nu a auzit despre aceasta scriitoare britanica, sa amintim cateva date biografice. Dame Hilary Mantel s-a nascut in Derbyshire, England, pe 6 iulie 1953. A studiat dreptul la London School of Economics si Sheffield University. A lucrat ca asistent social si a trait in Botswana cinci ani, apoi inca patru in Arabia Saudita, inainte de a se intoarce in Anglia la mijlocul anilor ’80, unde o lunga perioada de timp scrie cronica de film pentru The Spectator.
Printre cartile ei se numara Eight Months on Ghazzah Street (1988); Fludd (1989), A Place of Greater Safety (1992), A Change of Climate (1994); Beyond Black (2005). Romanul Wolf Hall (2009), prima parte a unei trilogii dedicate ascensiunii si decaderii lui Cromwell, ii aduce primul Man Booker Prize.
Daca timpular avea o istorie…
Nicio carte de stiinta nu s-a bucurat vreodata de popularitatea Scurtei istorii a timpului, publicata de Stephen Hawking in anul 1988, carte pe care am citit-o in original, in acelasi an, la Biblioteca Americana din Bucuresti. Explicatia acestui succes tine atat de scriitura, cat si de natura intrebarilor pe care le pune aici Stephen Hawking: Cum s-a nascut Universul? Este timpul reversibil? Este spatiul nemarginit? Exista si alte dimensiuni spatiale care scapa perceptiei noastre? Exista o sageata a timpului?
Arta lui Hawking e de a gasi imagini intuitive, pregnante, prin care stimuleaza fantezia si curiozitatea oricarui cititor, fie ca este sau nu initiat in fizica teoretica. Recent, la editura Humanitas a aparut o noua editie a Scurtei istorii a timpului, in traducerea Michaelei Ciodaru si cu ilustratiile lui Ron Miller.
Amintind faptul ca in 1988 am tradus eu insumi in revista Magazin un fragment din capitolul 9, Sageata timpului, iata un fragment din Multumirile lui Stephen Hawking din debutul cartii: „Am hotarat sa incerc sa scriu o carte de popularizare despre spatiu si timp dupa ce am tinut cursurile Loeb la Harvard, in 1982. Exista deja un numar considerabil de carti privind inceputurile Universului si gaurile negre, variind de la foarte bune, cum ar fi cartea lui Steven Weinberg Primele trei minute, pana la foarte proaste, pe care nu le voi numi. Totusi, am simtit ca niciuna dintre ele nu raspunde intrebarilor care m-au condus la efectuarea cercetarilor in cosmologie si teoria cuantica: De unde vine Universul? Cum si cand a inceput? Va ajunge la un sfarsit, si daca da, cum? Acestea sunt intrebari care ne intereseaza pe toti. Totusi, ideile de baza privind originea si soarta Universului pot fi enuntate fara utilizarea matematicii, intr-o forma pe care o pot intelege oamenii care nu au educatie stiintifica. Este ceea ce am incercat sa fac in aceasta carte. Cititorul trebuie sa judece daca am reusit. Cineva mi-a spus ca fiecare ecuatie pe care o includ in carte va injumatati vanzarile. Prin urmare, am hotarat sa nu existe ecuatii. Totusi, in cele din urma, am introdus o ecuatie, faimoasa ecuatie a lui Einstein, E = mc2. Sper ca aceasta sa nu sperie jumatate din cititorii mei potentiali”.
O carte cu multe intrebari si posibile raspunsuri, cu un subtitlu care suna indraznet, De la Big Bang la Gaurile negre, dar cu raspunsuri care s-au perimat in buna parte, de vreme ce nici teoria Big Bangului nu mai este pe deplin acceptata, nici teoria existentei gaurilor negre nu mai sta in picioare, fiind respinsa chiar de parintele ei, Stephen Hawking.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii