Filmele tratand realitatea politica si sociala imediata, cu controversele inerente legate de ea, sunt in voga la americani. Plictisiti sa tot urmareasca filme de actiune cam „trase de par” sau comedii in care rasetele sunt inregistrate pe banda, tot mai multi cinefili par atrasi de pelicule inspirate din fapte reale sau tratand subiecte sensibile, precum ar fi implicarea militara a Statelor Unite in diferite puncte de pe glob. Este si tema centrala a filmului In the Valley of Elah, realizat anul acesta de Paul Haggis.
David impotriva lui Goliath
Cei care cu citit Biblia stiu ca Valea Elah este un loc legendar unde, potrivit traditiei, s-ar fi desfasurat lupta dintre David si Goliath. Alegerea nu este deloc intamplatorare, fiindca leit-motivul creatiei lui Haggis este acelasi – lupta unui om obisnuit cu un urias – sistemul militar american. Un duel inegal, desigur, ca si fabuloasa inclestare biblica, dar din care omul, avand de partea sa dreptatea si puterea de a cauta adevarul, va invinge.
De subliniat ca In the Valley of Elah a fost inspirat de un fapt real, constituind apoi tema unui articol aparut in anul 2004 in revista Playboy. Haggis a fost impresionat de poveste si de aici pana la transpunerea ei in practica n-a mai fost decat un pas. Pelicula prezinta povestea unui veteran al razboiului din Vietnam, Hank Deerfield (interpretat de Tommy Lee Jones) si a sotiei lui Joan (Susan Sarandon), care incearca sa afle adevarul despre soarta fiului lor Mike (Jonathan Tucker) care, abia intors din Irak, dispare misterios.
Desi intreaga poveste pare fictiva iar numele si locatiile au fost modificate, americanii au recunoscut imediat similitudinile cu destinul lui Richard Davis, un militar care luptase in Irak, fiind ucis la scurta vreme dupa intoarcerea sa de pe front. De altfel, insusi tatal lui Davis, Lanny Davis, fost ofiter de politie, l-a felicitat pe Haggis pentru curajul realizarii unui astfel de film, desi continua sa creada ca motivele care au stat in spatele asasinarii fiului lui sunt cu totul altele decat cele expuse de regizor, in opera sa. Initial, Haggis dorea ca rolul principal masculin sa fie jucat de Clint Eastwood, pentru care de altfel il si scrisese. Dar cum renumitul „tip dur” de la Hollywood si-a anuntat retragerea pe pe platouri, cel putin ca actor, a fost nevoit sa caute un alt protagonist. Alegerea a cazut asupra lui Tommy Lee Jones si a fost una foarte inspirata, intrucat eroul din „Nascuti asasini” sau „Men In Black” face o figura de exceptie.
Vitoria Lipan nu mai poarta fusta
Filmul ar putea fi considerat un „Baltagul” in maniera hollywoodiana, in care rolul Vitoriei Lipan este preluat de Hank Deerfield. Nelinistit ca fiul sau, despre care aflam ca trebuie sa revina din Irak, nu mai ajunge acasa, batranul veteran porneste in cautarea lui, fara sa-i spuna o vorba sotiei. La baza militara de la Fort Rudd, in New Mexico, unde compania lui Mike a fost cantonata, el ii gaseste pe camarazii acestuia dar nici unul nu vrea sa vorbeasca despre soarta tanarului.
Ofiterii se arata si mai reticenti, mai ales dupa ce bucati din cadavrul fiului sunt gasite la marginea unui drum din desert, nu departe de baza. Nici politia nu pare prea interesata de rezolvarea cazului, singura exceptie fiind detectivul Emily Sanders (frumoasa Charlize Theron), care-l va ajuta pe parintele disperat. Piedicile pe care ofiterii superiori ai bazei, ce nu doresc ca incidentul sa starneasca valva, i le ridica in cale lui Hank sunt formidabile, dar nu il pot opri din cautarile lui.
Militarii incearca sa musamalizeze cazul, sustinind ca asasinatul fiind comis pe teritoriul bazei, investigatia le revine si familia lui Mike nu trebuie decat sa astepte concluziile anchetei. Dar parintele indurerat cunoaste foarte bine cum functioneaza sistemul juridic cazon, stie ca lucreaza incet si in propriul lui interes, nu pentru a servi dreptatea. Ca atare, el nu accepta o asemenea solutie si, alaturi de detectivul Sanders, reuseste sa demonstreze ca dimpotriva, crima a fost faptuita in afara bazei.
Calaii devin victime
Hank reuseste sa intre in posesia telefonului mobil al fiului sau si, cu ajutorul unui „specialist” local, decodeaza fisierele filmate in Irak, unul cate unul. Scena aminteste, daca vreti, de Blow-Up, dovedind ca memoria peliculei poate releva fapte pe care memoria oamenilor le vrea uitate. Ca intr-un puzzle, fragmentele puse cap la cap incep sa prinda contur si il vor ajuta pe neobositul tata sa descopere cine se afla in spatele oribilei crime. Dar ele vor dovedi si o alta fateta a lui Mike Deerfield.
Caci razboiul inuman din Irak pare sa-l fi transformat pe baiatul onest si curajos care se inrolase sub drapelul cu stele spre a servi cauza libertatii si democratiei, intr-o fiara insetata de sange: filmuletele inregistrate dovedesc implicarea lui in orgii dezgustatoare, in torturi si crime fara sens. De altfel, aceasta este si esenta filmului lui Haggis, anume de a dovedi ca in imprejurari exceptionale oamenii isi pierd umanitatea, devenind fiare. Prinsi in acest lant al slabiciunilor, calaii vor sfarsi prin a deveni ei insisi victime.
Iar Mike Deerfield exact aceasta este – un calau devenit victima, un soldat oarecare ce, din cauza unor circumstante nefavorabile, se vede implicat in chestiuni ce-l depasesc si, fiind prea mic pentru un razboi atat de mare, va fi nevoit sa paraseasca scena intr-un mod brutal, pentru a nu deranja un esafodaj al minciunii cu prea multe ramificatii. Esafodaj pe care tatal lui, Hank Deerfield, il va zgaltai dar nu-l va putea distruge.
GABRIEL TUDOR
Comentarii