Cea de-a 53-a editie a Festivalului international al filmului de la Berlin, desfasurata în perioada 6-16 februarie, si-a propus si a reusit sa aiba ca "patron spiritual" Toleranta, notiunea de care se vorbeste atât de mult si de care este atât de multa nevoie în acest început de mileniu. Piata Potsdamer, aproape luata cu asalt de arhitectii cu idei novatoare, liberi dupa caderea Zidului Berlinului sa-si exprime talentul, a devenit ca de fiecare data în februarie inima festivalului.
Cea de-a 53-a editie a Festivalului international al filmului de la Berlin, desfasurata în perioada 6-16 februarie, si-a propus si a reusit sa aiba ca "patron spiritual" Toleranta, notiunea de care se vorbeste atât de mult si de care este atât de multa nevoie în acest început de mileniu. Piata Potsdamer, aproape luata cu asalt de arhitectii cu idei novatoare, liberi dupa caderea Zidului Berlinului sa-si exprime talentul, a devenit ca de fiecare data în februarie inima festivalului. Covorul rosu s-a derulat fastuos pentru a-si primi oaspetii – personalitati ale lumii filmului, gazetari, oameni politici.
Sub luminile unui glob stralucitor cu multe fatete, starurile si-au etalat "cinematografic" zâmbetele seducatoare, buna stare materiala si "surpriza" ca se afla printre alesii la acest eveniment. Actuala editie s-a deschis cu pelicula Chicago semnata de Rob Marshall, prilej pentru interpreta rolului principal, Catherine Zeta Jones, sa-si faca aparitia la bratul sotului ei, Michael Douglas, îmbracata într-o provocatoare rochie neagra, care lasa sa se vada ca este însarcinata. Prezentat în afara competitiei, Chicago este o comedie bine asezonata cu intrigi, paiete si muzica de jaz, inspirata din viata show-biz-ului si din visele starurilor. Copiind ideea de anul trecut a organizatorilor Festivalului de la Cannes, care au deschis evenimentul cu spectaculoasa comedie muzicala Moulin Rouge, Berlinul a ales la rândul sau un film de deschidere care sa mai destinda mintile si sufletele împovarate de îngrijorarea mondiala privind iminenta unor conflicte militare.
De-a lungul celor noua zile cât a durat festivalul, capitala germana a vibrat sub emotia celor 300 de filme proiectate cu acest prilej în cinematografele din întregul oras, de la mitica sala Delphi (traditionala sala de proiectie a festivalului din vest) pâna la Kino International (cinematograful din era comunista a ceea ce a fost cândva Berlinul de est).
În competitia pentru Ursul de Aur au fost înscrise 22 de creatii, care au sperat – fiecare în felul sau – sa atraga atentia juriului, prezidat de cineastul canadian Atom Egoyan si format din cinci americani, trei germani si trei francezi.
Printre numele sonore intrate în maratonul Berlinalei s-au numarat: Nicole Kidman si Ed Harris (Orele), Nicholas Cage (Adaptarea), George Clooney (Solaris si Confesiunea unei minti periculoase), Claude Chabrol si Nathalie Baye (Florile raului), Oliver Stone (Comandant), Kate Winslet (Viata lui David Gale), Patrice Chereau (Fratele tau), Daniel Auteuil si Kristin Scott Thomas (Mici taieturi).
De la artele martiale la temele sociale
Dupa spumosul film Chicago, festivalul s-a derulat pendulând între filme cu arte martiale si productii în culori sumbre, date fiind temele desprinse din realitatea brutala, tratate de majoritatea creatiilor intrate în competitie.
Într-o cavalcada a aventurilor si duelurilor cu sabii, filmul Hero, ultimul opus cu subiect istoric semnat de cineastul chinez Zhang Yimou, a intrat în competitie cu odiseea tragica a doi refugiati afgani, regizata de Michael Winterbottom (In This World – În aceasta lume) si cu lupta pe viata si pe moarte împotriva pedepsei cu moartea, dusa de Kevin Spacey în pelicula lui Allan Parker intitulata The Life of David Gale (Viata lui David Gale).
Soarta crunta a refugiatilor
Filmul britanicului Michael Winterbottom, In This World, câstigatorul trofeului Ursul de Aur, îl face pe spectator sa plonjeze într-o realitate crunta, alaturi de Jamal si Enayatullah, doi tineri afgani care îsi parasesc tara pentru a-si gasi refugiu în Anglia. Folosind aceeasi tehnica de filmare numerica, exact cum a procedat si în Welcome in Sarajevo (Bun venit în Sarajevo), regizorul îi urmeaza pe eroii sai de pe câmpul de refugiati de la Shamshatto, din apropiere de Peshawar, pâna la Londra, asta însemnând un drum lung si greu prin desertul iranian, Kurdistanul însângerat, Turcia, Italia si Franta. Pe parcursul acestui periplu, spectatorul împarte cu cei doi refugiati angoasa, teama, disperarea, epuizarea, sentimente care il fac sa puna sub semnul întrebarii stirile pe care le citeste prin ziare sau pe care le asculta asezat comod în fata televizorului. "În Anglia si în Europa în general, exista o puternica ostilitate fata de oamenii care îsi risca în acest fel viata. Eu sper însa ca dupa o ora si jumatate, spectatorii vor mai reflecta asupra acestui lucru si vor manifesta mai multa întelegere si simpatie vizavi de soarta acestor oameni", declara Winterbottom la conferinta de presa care a precedat difuzarea filmului.
Hero, mesaj pacifist
Aflat la ani lumina departare fata de primul sau film cu arte martiale, Zhang Yimou, regizorul chinez cu un stil deosebit de rafinat si estetizant, îl invita pe spectator în China straveche, de acum 2000 de ani înaintea erei noastre. Asadar, Hero este un amestec sofisticat de istorie si kung fu, o alchimie în care ingredientele sunt compuse din slova caligrafica si sabii stralucitoare ce raspândesc teama si moartea. Dar mesajul este profund pacifist.
Jet Li, starul artelor martiale, descoperit în Tigru si Dragon, si cuplul mitic din In The Mood for Love, Maggie Cheung si Tony Leung Chiu-wai, sunt magicienii care se înfrunta în dansul aerian al luptelor, filmate la ralanti de dupa fascinanta si gratioasa unduire a unor voaluri, rând pe rând colorate în rosu, alb, verde, albastru…
DA sau NU pentru pedeapsa cu moartea?
Ca si compatriotul sau Michael Winterbottom, regizorul englez Allan Parker abordeaza la rândul sau în The Life of David Gale (Viata lui David Gale) o problema controversata: pedeapsa cu moartea. Cineastul îsi dezvolta tema într-o atmosfera de thriller, în care surprizele abunda. Eroul sau este David Gale (Kevin Spacey), renumit universitar si totodata militant activ contra pedepsei capitale, care se vede trimis în culoarul mortii, acuzat fiind ca a violat-o si a asasinat-o pe Constance Harraway (Laura Linney), militanta convinsa ca si el. Cu trei zile înaintea executiei, condamnatul îi propune un interviu în exclusivitate tinerei si ambitioasei ziariste Bitsey Bloom care era convinsa de vinovatia lui…
Desi în mod evident a pastrat o oarecare prudenta în legatura cu parerea sa legata de pedeapsa cu moartea, Kevin Spacey a declarat: "Filmele de acest gen sunt necesare într-un context politic sensibil, ca reactie la violarea drepturilor omului. Noi nu avem pretentia ca schimbam lumea, dar asta îi poate face pe oameni sa-si imagineze o lume mai buna".
Oda femeii africane
Singurul film poposit la Berlin de pe meleagurile unei tari din lumea a treia a fost Madame Brouette, semnat de regizorul senegalez Moussa Sene Absa. Pelicula aduce un omagiu femeii africane care, potrivit cuvintelor autorului ei, "poate salva continentul". Simbolul acestei "forte tacute" este Mati (Rokhaya Niang), o tânara mama din Dakar care trage dupa ea o taraboanta colorata, încarcata cu fructe si legume, pe care le vinde în metropola africana. De aici i se trage si porecla cu care i-au atribuit-o oamenii din cartier: Brouette, adica Taraboanta. Fiica sa Ndye, al carui tata disparuse, o ajuta la aceasta treaba, ca de altfel si prietena lor Ndaxte, care si-a parasit barbatul dupa o cearta violenta. Mati munceste din greu pentru ca viseaza sa-si deschida un birt. Pâna vor veni vremuri mai bune se multumeste sa locuiasca la tatal ei, un musulman pios care presara printre vorbe proverbe din tara lui: "Viata de cuplu este ca limba si dintii. Câteodata dintii musca limba, dar aceasta ramâne totusi în gura". Desi nici Mati, nici prietena ei Ndaxte nu vor sa mai auda de barbati, se întâmpla ca la un bal, Madame Brouette sa cunoasca un politai, pe Naago, care îi promite iubirea cea mare. Dar barbatul este departe de ceea ce vrea sa para si Mati îsi da seama de asta când îl aude într-un birt din Dakar vorbind cu prietenii lui de pahar: este adeptul poligamiei. Prea târziu pentru Mati, ea este deja însarcinata iar tatal ei o repudiaza. Ajutorul pare sa vina tot de la Naago care îi gaseste o camera într-un… hotel care este de fapt bordel. Intrata deja într-o cavalcada a raului si totodata cuprinsa de disperare, Mati se lanseaza în contrabanda cu zahar, sperând ca astfel va grabi acumularea de bani necesari pentru propria-i afacere. Reuseste nu dupa mult timp, ba chiar face avere, dar problemele continua… În ce consta omagiul adus femeii africane? În elogiul "extraordinarei sale puteri de munca, în forta de a înfrunta saracia, necazurile si umilintele, în disponibilitatea ei de a spera la o viata mai buna. "Când o femeie nu are posibilitatea de a-si împlini visele, înseamna ca societatea e bolnava", declara la Berlin regizorul Moussa Sene Absa.
Nicole Kidman si nasul Virginiei Woolf
"Daca eram director de casting, eu nu as fi angajat pe una ca mine pentru rolul Virginiei Woolf" a declarat Nicole Kidman la festivalul de la Berlin. Dar altii nu au gândit ca ea, asa ca frumoasa australianca a fost aleasa pentru a o interpreta pe scriitoarea britanica din filmul Orele si în acest scop a fost metamorfozata într-o femeie obosita de vârsta si cu un nas dizgratios. De nerecunoscut. Nicole Kidman a cucerit deja si Globul de Aur pentru rolul rolul din Orele si se numara printre favoritii premiilor Oscar.
"Cei mai" pentru Oscar
Iata lista nominalizarilor la cele mai importante categorii din competitia pentru cel mai râvnit trofeu din lumea mondiala a filmului:
Cel mai bun film:
Chicago; Gangs of New York; Seniorul Inelelor – Cele doua turnuri; Pianistul.
Cel mai bun actor:
Adrien Brody (Pianistul); Nicolas Cage (Adaptarea); Micahel Caine (The Quiet American); Daniel Day-Lewis (Gangs of New York); Jack Nicholson (M. Schmidt).
Cea mai buna actrita:
Salma Hayek (Frida); Nicole Kidman (Orele); Diane Lane (Infidela); Julianne Moore (Departe de Paradis); Rennee Zellweger (Chicago).
Cel mai bun regizor:
Rob Marshall (Chicago); Martin Scorsese (Gangs of New York); Stephen Daldry (Orele); Roman Polanski (Pianistul); Pedro Almodovar (Vorbeste cu ea).
Cel mai bun rol secundar masculin:
Chris Cooper (Adaptarea); Ed Harris (Orele); Paul Newman (Drumul pierzaniei); John C. Reilly (Chicago); Christopher Walken (Prinde-ma daca poti).
Cel mai bun rol secundar feminin:
Kathy Bates (Domnul Schmidt); Julianne Moore (Orele); Queen Latifah (Chicago); Meryl Streep (Adaptarea); Catherine Zeta-Jones (Chicago).Topul nominalizariloru Marele favorit al editiei din acest an este comedia muzicala Chicago, nominalizata la 13 categorii (la egalitate cu miticul Titanic). Daca va câstiga trofeul pentru cel mai bun film va deveni prima comedie muzicala care, dupa 43 de ani, a ofost onorata cu un Oscar.u Gangs of New York s-a înscris în cursa pentru Oscaruri cu 10 nominalizari.
Orele este cel de-al treilea concurent redutabil, având 9 nominalizari.u La 54 de ani, Meryl Streep adauga anul acesta la palmaresul sau cea de-a 13-a nominalizare si astfel devine actrita cu cele mai multe nominalizari la premiile Oscar, doborând recordul de pâna acum, care îi apartinea lui Katharine Hepburn (12 nominalizari).
Comentarii