7 obiceiuri foarte proaste în alimentatie

          Studiile privind stilul de viata al românilor arata ca mâncam prea mult din tot ceea ce face rau sanatatii (grasimi, sare, zahar..

          Studiile privind stilul de viata al românilor arata ca mâncam prea mult din tot ceea ce face rau sanatatii (grasimi, sare, zahar…) si astfel îi furnizam organismului prea multe calorii. Acest „belsug” ajuta la punerea temeliei pentru aparitia bolilor arterelor coronare, accidentelor vasculare cerebrale, hipertensiunii arteriale, artritei, diabetului cu debut la maturitate, obezitatii si câtorva tipuri de cancer. Aceste boli sunt raspunzatoare de trei sferturi din totalul deceselor.
          
          Care sunt „inculpatii” cei mai periculosi?
          
          1. Grasimile.
          Cei mai multi dintre noi nu ne dam seama ca 40% sau chiar mai mult din totalul caloriilor le consumam sub forma de grasime. Aceasta cantitate depaseste cu mult posibilitatile metabolice obisnuite ale organismului. Rezultatul este îngrosarea sau chiar astuparea vaselor de sânge si, implicit, aparitia bolilor arterelor coronare si a accidentelor vasculare cerebrale. Alimentatia bogata în grasimi contribuie, de asemenea, la aparitia obezitatii, a diabetului si a anumitor forme de cancer (de stomac, de colon).
          
          2. Zaharul.
          Pentru foarte multi români zaharurile rafinate contribuie cu peste 20% la totalul caloriilor consumate într-o zi. Datorita faptului ca aceste zaharuri sunt lipsite de fibre si de alte substante nutritive, caloriile pe care le contin sunt, în mod paradoxal, „goale” de energie. Energia furnizata de zaharurile rafinate, consumate în exces, este eliberata în forta, pe moment, nu treptat, cât sa asigure o functionare constant optima a organismului. Pe de alta parte, densitatea calorica mare a zaharurilor si surplusul acestui aliment constituie unul dintre cei mai puternici agenti ai cresterii în greutate si ai dereglarilor metabolice.
          
          3. Sarea.
          Românii consuma în medie 15-20 g de sare pe zi (3-4 lingurite), ceea ce înseamna de circa 20 de ori mai mult decât ar fi admis, fapt care reprezinta unul dintre cei mai importanti factori de risc în declansarea hipertensiunii arteriale, insuficientei cardiace si bolilor de rinichi. Sa nu uitam ca exista si asa-numita „sare ascunsa”, cea care se afla în mod natural în majoritatea alimentelor (carne, lactate, legume), care oricum contribuie la asigurarea necesarului din organism.
          
          4. Proteinele.
          O alimentatie bazata în special pe carne, derivate ale acesteia si alte produse de origine animala (oua, lapte, brânzeturi etc.) furnizeaza organismului mai multe proteine, grasimi si colesterol decât poate sa prelucreze si produce mai multe toxine decât poate sa elimine. Cei mai multi dintre noi consumam de 2-3 ori mai multe proteine decât ar trebui. Oamenii de stiinta au ajuns în mod unanim la concluzia ca o alimentatie fara exces de proteine, grasimi si colesterol este esentiala pentru pastrarea sau îmbunatatirea sanatatii, precum si pentru prelungirea duratei de viata.
          
          5. Alimentele rafinate.
          Exista pretutindeni în lume credinta ca rafinarea, prelucrarea casnica sau industriala cât mai sofisticata a alimentelor este ceva bun, pentru ca înlatura din produsele astfel obtinute partile nedigerabile, agentii patogeni, pe scurt tot ceea ce ar dauna sanatatii. În ultimul timp însa, aflam tot mai mult despre aditivii (celebrele E-uri, unele cu potential cancerigen) pe care industria alimentara îi foloseste pentru optimizarea aspectului, gustului, mirosului, conservarii alimentelor. Din alt punct de vedere, uitam ca produsele rafinate sunt în general saracite în fibre, or s-a demonstrat deja cât de necesare sunt fibrele pentru protectia împotriva cancerelor digestive, stabilizarea nivelului zaharului din sânge, mentinerea sub control a greutatii corporale si pentru prevenirea unui întreg cortegiu de tulburari gastrointestinale, cum ar fi litiaza biliara, hemoroizii, constipatia, obstructia intestinala. Cerealele, legumele si fructele neprelucrate sunt alimentele cele mai bogate în fibre.
          
          6. Bauturile.
          Apa de la robinet sau apa plata îmbuteliata au tendinta sa fie înlocuite începând de la cele mai fragede vârste pâna la omul adult sau chiar vârstnic, cu orice altceva: bauturi carbogazoase, sucuri dulci si acidulate, cafea, bere, vin sau alte bauturi alcoolice. Si asta de mai multe ori pe zi. Aceste bauturi, fiind foarte bogate în calorii, produc perturbari importante ale zaharului din sânge, disfunctii gastrice (balonari, spasme) sabotând totodata orice efort de control al greutatii corporale. Iar alcoolul, cafeina, fosfatii si alte substante chimice prezente în aceste bauturi reprezinta riscuri suplimentare pentru sanatate.
          
          7. Gustarile.
          Desi în România traditia în privinta alimentatiei este înca foarte puternica (acest lucru neavând în buna parte aspecte numai pozitive), produsele noi, de tip fast-food sau „de mintit foamea” sau „de alungat stresul” tind sa ia locul hranei adevarate. Gustarile din pungile frumos colorate sunt azi hrana preferata a copiilor de-o schioapa, a adultilor activi „care nu au timp pentru masa”, a vârstnicilor „care vor sa se rasfete cu
          ceva bun”, ba chiar si a bolnavilor din spitale care se satura de regim. Mesele în familie sunt mai degraba exceptia decât regula. Aceste gustari care fara îndoiala ofera senzatii gustative bine nascocite perturba însa digestia, împovareaza digestia, produc balonari, arsuri, gaze, crampe sau chiar indigestie. În timp, îsi spun cuvântul prin declansarea unor boli greu de vindecat.