Burnout-ul, termen mentionat pentru prima data, în 1974, de psihologul Herbert Freudenberger, este asociat, în principal, cu insatisfactia fata de activitatea desfasurata zilnic, sentimentele de inutilitate resimtite, stresul cronic acumulat si starea de epuizare.
Burnout-ul este considerat un fenomen profesional, nu o afectiune medicala, un proces gradual care se agraveaza o data cu trecerea timpului. Cu sarcini de serviciu din ce în ce mai solicitante, mai intense si uneori ritmuri perturbate, burnout-ul devine tot mai prezent la locul de munca, afectând atât persoanele experimentate, cât si pe angajatii începatori.
Burnout-ul corespunde sindromului de epuizare profesionala. Este o stare de oboseala emotionala, mentala si fizica rezultata din hiperstresul cumulativ la locul de munca. Acest surmenaj profesional duce în unele cazuri la o deteriorare a starii de sanatate, astfel ca subiectul ajunge chiar sa nu-si mai poata continua activitatea.
Poate fi legat si de o situatie de hartuire morala la locul de munca, uneori devenind usa deschisa catre depresie si alte efecte secundare precum stresul, migrenele, anxietatea, tulburarile de somn si altele.
Manifestarile clinice ale burnout-ului sunt variate. Iata simptomele comune: – oboseala cronica excesiva; – oboseala asociata cu demotivarea si dezangajarea progresiva; – pierderea interesului pentru activitatea depusa; – retragere, izolare sociala; – iritabilitate, comportament agresiv, ostilitate fata de colegi; – dificultati de concentrare, probleme de memorie; – dureri de cap, ameteli, tulburari gastro-intestinale; – devalorizare constanta, îndoiala asupra aptitudinilor cuiva; – atitudine cinica si lipsa de empatie; – anxietate, schimbari de dispozitie.
Suprasarcina de munca, sentimentul de a fi coplesit, lipsa de recunoastere si stresul cronic sunt ingredientele principale ale unui burnout, care nu este o depresie, dar o poate provoca. Daca nu este prevenit la timp, el va necesita sprijin terapeutic.
Se poate preveni burnout-ul actionând asupra factorilor de mediu specifici muncii (organizarea, limitele care trebuie stabilite s.a.), dar si asupra elementelor specifice fiecarei persoane (stilul de viata, gestionarea propriilor emotii etc.).
Constatarea medicului ca o persoana are prezent acest factor care-i afecteaza sanatatea se va face pe baza existentei a trei caracteristici:
1) lipsa de energie sau epuizare;
2) distantare mentala crescuta fata de locul de munca sau sentimente negative sau cinice cu privire la locul de munca;
3) eficienta profesionala redusa.
Medicii recomanda întotdeauna pozitionari general valabile în situatiile de acest gen, sugestii mult mai imperative în perioadele în care acest fenomen se agraveaza.
– Mentineti un stil de viata echilibrat, inclusiv o alimentatie adecvata. De pilda, o gustare formata dintr-o mâna de fructe oleaginoase, o banana si un patrat de ciocolata neagra se dovedeste ideala în cazul unei zile „încordate”.
– Daca beti cafea si bauturi energizante va încurajeaza sa rezistati (la fel, consumul de alcool poate favoriza relaxarea), trebuie evitate stimulentele si substantele psihoactive. Pe termen lung, cafeaua, tutunul sau alcoolul consuma resursele organismului si îi fac pe oameni la fel de vulnerabili ca factorii de stres însisi.
– Practicarea unei activitati fizice ofera multe avantaje pentru a preveni burnout-ul: eliberarea hormonala aducând relaxare, stabilizarea tensiunilor interne, eliberare de stres.
– Somnul este rareori protejat când mintea este coplesita de munca. Totusi, este al treilea pilon al unui stil de viata echilibrat. Un somn reparator de noapte garanteaza stabilitatea psihica si forta fizica necesare pentru a mentine eficienta în situatii stresante.
– Gestionati-va emotiile. Distantarea lucida fata de situatiile complicate ajuta la a evita reactiile necugetate. Stapânirea respiratiei constituie baza reconectarii la propria persoana, la corpul si la nevoile dumneavoastra. Ca tehnici de management emotional se recomanda meditatia, sofrologia si relaxarea.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii